Modificările propuse de deputatul REPER Cătălin Teniță asupra Legii privind Programul pentru Școli al României au primit aviz favorabil și de la Comisia Juridică din Camera Deputaților.

Este al treilea aviz favorabil cu unanimitate în forul legislativ, după avizele date pe 6 și 7 decembrie în Comisia pentru Drepturile omului și respectiv Comisia pentru Sănătate din Camera Deputaților.

„După votul covârșitor la Senat, 119 voturi pentru din 120, și colegii din Camera Deputaților înțeleg valoarea acestor îmbunătățiri pentru copiii noștri în școlile României. Și cred că de aici ar fi trebuit să înceapă orice reformă a educației: un copil bine hrănit, sătul, se poate concentra la ore, va fi atent, poate va pune și întrebări. La Micul Dejun Sănătos la școală, diversificat și gratuit, se poate conecta cu colegii lui și cu profesorii, deci avem și un câștig emoțional aici, nu doar nutrițional și educațional. Deci mai multe șanse pentru adulți echilibrați în societatea românească. Avem mare nevoie de asemenea oameni în țara noastră, grav afectată inclusiv de exilul celor plecați din nevoia de a pune o pâine pe masă pentru copiii lor. Trebuie să investim în copiii noștri pentru a construi o societate solidă, în care și copiii, și familiile lor să aleagă să rămână și să construiască mai departe”, arată deputatul Cătălin Teniță, inițiator al legii.

Deputatul Cătălin Teniță a depus proiectul de modificare a legii în luna septembrie 2022 pentru a transforma singurul program de alimentație școlară cu acoperire națională, cunoscut în prezent sub denumirea „Laptele și Cornul”, într-un „Mic Dejun Sănătos” cu valoare nutritivă, cu adevărat proaspăt, diversificat, inclusiv pentru copiii cu intoleranțe alimentare, și cu o componentă educativă reală, nu doar pe hârtie.

Modificarea Ordonanței de Guvern privind Programul pentru Școli al României (Lapte și Corn), propusă de deputatul REPER Cătălin Teniță, va intra la vot în plenul Camerei Deputaților, cel mai probabil, primăvara aceasta. Senatul a adoptat deja modificările cu 119 voturi „pentru” din 120, iar Camera Deputaților este forul decizional.

Schimbările propuse

• Lapte și produse lactate, 5 porții pe săptămână/copil (de la 3 porții în prezent);
• Fructe și legume, 5 porții pe săptămână/copil (de la 2 porții în prezent);
• Cornul și celelalte produse de panificație să fie diversificate și cu adevărat proaspete, consumate în 24 de ore de la producție, cu excepția zilelor de școală care urmează după o sărbătoare legală;
• Alocare suplimentară pentru asigurarea de produse alternative pentru copiii cu intoleranțe la lactoză sau gluten;
• Susținerea micilor producători locali (licitații pe loturi de mai mică extindere geografică și cu separare a tipurilor de produse/servicii achiziționate);
• Posibilitatea de susținere a bugetelor locale prin alocarea sumelor necesare pentru achiziționarea produselor în timp util (afectează cele mai mai vulnerabile comunități);
• Metode de achiziție pe lanțul scurt;
• Posibilitate de indexare cu inflația pentru a elimina situații în care nu se prezintă la licitații furnizorii (cum e cazul acum);
• Măsuri educative pentru nutriție, pentru obiceiuri alimentare sănătoase, care să apropie copiii de concepte precum agronomie rurală, evitarea risipei alimentare și protecția mediului;
• Monitorizarea programului în regim de date deschise.

Din 2017 România este participantă în Programul pentru școli al Uniunii Europene, susținut din fonduri europene nerambursabile și din bugetul de stat. În anul școlar care tocmai a început, aproape 1,9 milioane de copii (1.885.225) primesc lapte, corn și fructe la școală.

În termenii actuali, un copil primește constant, în fiecare zi de școală, doar cornul, pe când laptele și produsele lactate se oferă doar câte trei porții pe săptămână, iar fructe și legume doar de două ori pe săptămână. Totodată, cornul nu este mereu proaspăt, iar produsele oferite nu sunt diversificate și nu acoperă suficient din necesarul zilnic de elemente nutritive necesare unui copil.

Ca parte din program, copiii ar trebui să beneficieze și de măsuri educative care să promoveze obiceiuri alimentare sănătoase și care să-i apropie de mediul înconjurător și de concepte precum agronomie rurală și evitarea risipei alimentare. În anul școlar 2020-2021, doar o treime dintre preşcolari și elevi au beneficiat de aceste măsuri educative, deși există un buget special alocat acestui scop.

Deputatul Cătălin Teniță a propus remedierea acestor patru mari probleme prin Legea privind modificarea și completarea Ordonanței nr. 13 din 18 august 2017 privind aprobarea participării României la Programul pentru școli al Uniunii Europene, înaintată în luna septembrie în Parlamentul României.