Dieta ketogenică: protejează-ți creierul și previne Alzheimer! Menținerea sănătății creierului și a minții ascuțite poate începe chiar cu alegerile alimentare.
Alimentele precum peștele, fructele de mare, carnea, legumele non-amidonoase, fructele de pădure, nucile, semințele, ouăle și produsele lactate integrale pot avea un rol esențial în sprijinirea sănătății cognitive.
Forța dietei ketogenice
La Universitatea din Missouri, cercetătorii analizează influența acestor alimente asupra funcției cerebrale. Studiile lor se concentrează pe un plan alimentar bogat în grăsimi și sărăcit în carbohidrați, cunoscut sub numele de dietă ketogenică. Rezultatele preliminare sugerează că acest regim poate nu doar să sprijine sănătatea pe termen lung a creierului, ci și să încetinească sau chiar să prevină declinul cognitiv, în special în rândul persoanelor cu un risc genetic crescut de a dezvolta boala Alzheimer.
În cadrul clădirii Roy Blunt NextGen Precision Health, profesorul Ai-Ling Lin și studenta la doctorat Kira Ivanich studiază beneficiile dietei ketogenice pentru persoanele cu gena APOE4, care reprezintă cel mai puternic factor de risc genetic cunoscut pentru Alzheimer.
Într-un studiu recent realizat pe șoareci, Lin și Ivanich au descoperit că femelele cu gena APOE4 dezvoltă o microbiotă intestinală mai sănătoasă și prezintă niveluri mai ridicate de energie cerebrală atunci când urmează o dietă ketogenică comparativ cu cele care consumă o dietă bogată în carbohidrați. Bărbații nu au arătat aceeași îmbunătățire, sugerând că sexul poate influența cine beneficiază cel mai mult de pe urma acestui regim alimentar.
Cum folosește creierul combustibilul
Cheia constă în modul în care creierul își produce energia. „Când consumăm carbohidrați, creierul nostru transformă glucoza în combustibil, dar persoanele cu gena APOE4 – în special femeile – au dificultăți în a transforma glucoza în energie cerebrală, ceea ce poate duce la declin cognitiv în timp”, a explicat Ivanich. „Prin trecerea la o dietă ketogenică, se produc cetone care sunt utilizate ca sursă alternativă de energie. Asta poate reduce riscul de a dezvolta Alzheimer prin menținerea sănătății celulelor cerebrale.”
Aceste descoperiri subliniază potențialul „nutriției de precizie”, o abordare care adaptează dietele și intervențiile la biologia unică a fiecărei persoane.
„În loc să ne așteptăm ca o singură soluție să funcționeze pentru toată lumea, ar putea fi mai bine să luăm în considerare o varietate de factori, inclusiv genotipul, microbiomul intestinal, sexul și vârsta cuiva”, a adăugat Lin. „Deoarece simptomele Alzheimer – care tind să fie ireversibile odată ce apar – apare de obicei după vârsta de 65 de ani, momentul potrivit pentru a ne gândi la menținerea sănătății creierului este cu mult înainte de aceasta, astfel încât sperăm ca cercetările noastre să ofere speranță multora prin intervenții timpurii.”
Avansarea cercetării prin colaborare
Lin s-a alăturat echipei de la Mizzou parțial datorită mediului colaborativ și a facilităților avansate de imagistică situate în clădirea NextGen Precision Health și la Reactorul de Cercetare de la Universitatea din Missouri.
„Putem face multe lucruri aici, ceea ce în alte locuri ar trebui să externalizăm”, a spus Lin. „Aceasta este știința în echipă. Impactul pe care îl avem va fi mult mai bun atunci când lucrăm împreună decât singuri.”
Cu echipamente de imagistică de vârf și atât spații de cercetare, cât și clinice sub același acoperiș, clădirea NextGen Precision Health permite Mizzou să treacă rapid de la modelele preclinice la studiile clinice.
Pentru Ivanich, acest impact real este personal. „Când bunica mea a fost diagnosticată cu Alzheimer, mi-a stârnit interesul pentru acest subiect, astfel că a putea face o diferență pentru a ajuta oamenii să își mențină sănătatea cerebrală este foarte satisfăcător”, a spus ea. „Cu Mizzou fiind o universitate de cercetare de frunte și având o comunitate unită, știu că sunt în locul potrivit.”
Studiul „Dieta ketogenică modulează axa microbiota intestinală-metabolit cerebral într-un mod specific sexului și genotipului la șoarecii APOE4” a fost publicat în Journal of Neurochemistry.
