Descoperă cum trecutul ancestral ne modelează sănătatea prezentă prin moștenirea genetică. În lumea medicală de astăzi, unde inovațiile par să domine, ne reamintim că istoria joacă un rol crucial în înțelegerea organismului uman. De la focare de boli vechi, precum lepra, până la reziliența noastră la infecții, totul pare să fie legat de codul nostru genetic moștenit. Beatrice Kelemen, cercetător la Universitatea Babeș-Bolyai, ne oferă o perspectivă fascinantă asupra modului în care populațiile moderne își primesc istoria genetică de la strămoșii lor, un subiect complex și captivant al studiilor sale.

Evoluția Bolilor și ADN-ul Ancestral

Lepra, odată o boală temută, pare acum o relicvă a trecutului, eradicată în mare parte în Europa, a apărut, lunile trecute, la lucrătoarele unui salon de masaj din Clu-Napoca. Cu toate acestea, așa cum ne explică Beatrice Kelemen – directorul departamentului de Biologie Moleculară și Biotehnologie, din cadrul Facultății de Biologie și Geologie din cadrul Universității Babeș-Bolyai (UBB) –  există focare de lepră persistente în Asia. Deși ADN-ul patogenilor se schimbă lent, fără a afecta funcționalitatea, este esențial să ne amintim că bolile precum lepra sunt vindecabile astăzi. Spre deosebire de bacterii, virusurile, cum ar fi cel care a cauzat pandemia COVID-19, evoluează mult mai rapid, transformându-se în timp în afecțiuni mai puțin severe, asemănătoare răcelilor comune. Această adaptabilitate virală, cum menționează Kelemen, este legată de simplitatea genetică și rezistența lor.

Moștenirea genetică și rezistența la infecții

Diferența în severitatea simptomelor unei infecții, de la o persoană la alta, este adesea dictată de moștenirea genetică. Beatrice Kelemen subliniază că experiențele medicale ale strămoșilor noștri, care pot merge zeci de mii de ani în urmă, au modelat reziliența genetică a populațiilor. Cei care au supraviețuit infecțiilor din trecut au transmis genele adaptate, creând o bază genetică pe care o purtăm și astăzi. Această diversitate genetică înseamnă că susceptibilitatea la infecții virale poate varia semnificativ de la o persoană la alta. Analizele genomice moderne permit compararea a milioane de genomuri, decelând rutele de selecție genetică și corelându-le cu istoria migrațiilor și interacțiunilor umane.

Paleogenomica și medicina personalizată

Înțelegerea genomurilor vechi, în conjuncție cu cele moderne, ne deschide calea către medicina personalizată. Pe termen lung, cunoașterea istoriei genetice ne va permite să identificăm persoanele susceptibile la anumite afecțiuni și să adaptăm tratamentele. Deși aplicabilitatea directă poate fi încă în fază incipientă, informațiile obținute din studiile paleogenomice sunt esențiale. Acestea nu se limitează doar la răspunsul imun, ci pot explica și diferențe metabolice, cum ar fi toleranța la lactoză. Această adaptare, apărută în Epoca Bronzului datorită consumului de lapte de către populațiile pastorale, ilustrează cum mediul și cultura pot modela selecția genetică. Totuși, așa cum Beatrice Kelemen a observat, pot apărea și reversii, intoleranța la lactoză re-apărând în populațiile moderne, un fenomen complex influențat atât de istoria genetică, cât și de evoluția recentă a genomului.