Aer prea uscat, temperaturi excesive în locuință, disconfort termic și costuri tot mai mari – toate pot afecta nu doar bugetul, ci și sănătatea. În laboratoarele Universității Tehnice din Cluj-Napoca, cercetătorii testează o soluție care promite să schimbe modul în care este furnizată căldura în mii de clădiri.
Prin monitorizare în timp real și control inteligent, sistemul adaptează temperatura la nevoile reale ale oamenilor, reducând consumul inutil de energie, emisiile și riscul unui climat interior neadecvat. Un proiect cu potențial regional care ar putea transforma confortul termic într-un aliat al sănătății.
Optimizarea consumului
Proiectul ReheatEast se concentrează pe sistemele centralizate de încălzire, iar laboratorul pilot din Cluj vizează optimizarea consumului de energie din perspectiva consumatorului, spune conf. dr. ing. Paula Veronica Ungureșan, manager proiect ReheatEast.
„Prin introducerea monitorizării în timp real și a controlului inteligent, furnizarea căldurii va fi adaptată cererii reale. Aceasta se traduce prin reducerea consumului de energie, diminuarea emisiilor poluante în mediu și asigurarea unui climat optim în locuințe”, subliniază Paula Veronica Ungureșan.
Ideea centrală a proiectului este că o soluție digitală, relativ accesibilă, poate îmbunătăți semnificativ eficiența energetică fără a necesita înlocuirea completă a infrastructurii existente. Pentru a simula un sistem de încălzire centralizat, cercetătorii au integrat un modul termic capabil să asigure atât încălzirea spațiilor, cât și prepararea apei calde menajere.
Inovația adusă de tehnologia digitală
Instalația experimentală este dotată cu radiatoare, ventiloconvectoare, pompe, vane de reglaj și o rețea extinsă de senzori care monitorizează constant parametrii de funcționare.
„Spre deosebire de instalațiile clasice, acest sistem reacționează dinamic la condițiile interne și externe, adaptând furnizarea de căldură la nevoile specifice. Pe această infrastructură a fost implementată o platformă digitală de monitorizare și control, care colectează date de la toți senzorii”, explică managerul de proiect.
Analiza acestor date permite controlul inteligent al sistemului, asigurând atingerea temperaturii optime sau a climatului dorit. De asemenea, s-a testat funcționarea la temperaturi joase ale agentului termic, o caracteristică esențială pentru viitoarele generații de sisteme de încălzire centralizată (generațiile 4 și 5).
Conf. dr. ing. Paula Veronica Ungureșan a subliniat importanța acestor temperaturi reduse pentru eficiența pe termen lung. Astfel de sisteme, explică ea, pot fi implementate cu succes atât în clădiri publice, cât și în locuințe individuale, generând economii substanțiale la consumul de energie și la costurile asociate.
Potențialul de implementare
Pilotul dezvoltat la UTCN demonstrează că digitalizarea sistemelor de termoficare nu necesită, în mod obligatoriu, investiții masive. Adesea, câțiva senzori, un algoritm de control performant și date colectate în timp real sunt suficienți pentru a genera o diferență notabilă în ceea ce privește confortul, consumul de energie și impactul asupra mediului.
Un pas mic realizat într-un laborator din Cluj, dar cu un potențial uriaș de implementare în întreaga regiune dunăreană, conform conf. dr. ing. Paula Veronica Ungureșan.
