Importanța nutriției în prevenirea bolilor cronice este un subiect esențial abordat recent în cadrul conferinței Facultății de Științe Medicale și ale Sănătății – Universitatea Babeș-Bolyai. Am discutat cu Dr. Andrada Mureșan, cercetător la Institutul Star UBB și medic primar în diabet, nutriție și boli metabolice, despre cum alegerile noastre alimentare ne influențează sănătatea pe termen lung.
Cele mai frecvente boli cronice legate de alimentație
Dr. Mureșan subliniază că principalele boli cronice netransmisibile, strâns legate de o nutriție deficitară, includ diabetul, bolile de inimă, bolile pulmonare și diverse tipuri de cancer. Aceste afecțiuni reprezintă o povară semnificativă pentru sănătatea publică, iar prevenția prin alimentație joacă un rol crucial.
Printre cele mai mari greșeli alimentare identificate de medic se numără consumul excesiv de alimente ultra-procesate și zaharuri, la care se adaugă sedentarismul ca factor de stil de viață. Aceste obiceiuri contribuie la apariția și agravarea bolilor cronice.
Construirea unei farfurii sănătoase
Conceptul unei „farfurii sănătoase” este central în recomandările Dr. Andrada Mureșan. Aceasta propune un model echilibrat: jumătate din farfurie ar trebui să fie ocupată de legume, un sfert de cereale integrale, iar restul de proteine de bună calitate și lipide. O astfel de compoziție asigură aportul necesar de macro și micronutrienți, prevenind senzația de foame și poftele.
„Este ca și când construim o casă. Degeaba vă dau doar cărămizile pentru că nu o puteți construi. Ne trebuie și fier, și beton, uși, geamuri”, explică Dr. Mureșan, comparând nutrienții cu elementele necesare unei construcții. Eliminarea completă a carbohidraților nu este recomandată, deoarece aceștia sunt necesari pentru energie, iar organismul va căuta surse rapide și nesănătoase dacă aceștia lipsesc din alimentația echilibrată.
În ceea ce privește numărarea caloriilor, medicul consideră că este mai important să ne concentrăm pe calitatea alimentelor și pe mărimea porțiilor, utilizând ustensilele de bucătărie ca ghid. De asemenea, deserturile sunt permise, dar cu moderație și ocazional, ideal după masă și în cantități potrivite.
Dieta mediteraneană și alte abordări
Dieta mediteraneană este prezentată ca un etalon al alimentației sănătoase și sustenabile. Aceasta pune accent pe consumul de pește, fructe de mare, ulei de măsline extravirgin, leguminoase, legume, fructe, nuci și semințe. Pentru bolile cardiovasculare, dieta DASH (Dietary Approaches to Stop Hypertension) este recomandată, accentuând consumul de legume și fructe pentru aportul de potasiu și reducerea consumului de sare.
Legumele și fructele, deși esențiale, trebuie consumate în porții adecvate. Recomandarea este de trei porții de legume și două de fructe pe zi, preferabil de sezon. Dr. Mureșan subliniază importanța împărțirii fructelor în mai multe porții pe parcursul zilei, pentru a evita un aport brusc crescut de carbohidrați.
În contextul prevenirii cancerului, dieta mediteraneană este singura cu studii solide care demonstrează reducerea riscului. Aceasta este considerată o dietă antiinflamatorie, fără a necesita eliminarea glutenului, lactozei sau adoptarea unor diete restrictive precum vegetarianismul sau veganismul, accentul fiind pus pe echilibru.
Gestionarea consumului de carne și produse procesate
Referitor la consumul de carne, se recomandă alternarea surselor: carne albă slabă (pui, curcan), pește și, ocazional (de 2-3 ori pe lună), carne roșie. Mezelurile sunt puternic descurajate, chiar și cele din carne albă, din cauza procesării și a aditivilor utilizați, care cresc riscul de cancer. Alimentele ultra-procesate sunt definite ca având peste cinci ingrediente sau substanțe necunoscute în bucătăria obișnuită.
Prăjirea cărnii în baie de ulei este descurajată, uleiurile vegetale fiind destinate consumului crud. Uleiurile care se solidifică la temperatura camerei, precum uleiul de palmier și cocos, au un conținut ridicat de grăsimi saturate și cresc riscul cardiovascular. Se recomandă utilizarea minimă de ulei la gătit, preferabil pe tigăi non-aderente sau fontă, fără a ajunge la extreme.
Recomandări pentru boli digestive și colesterol
Pentru bolile digestive, cum ar fi sindromul de intestin iritabil, nu există o listă universală de alimente interzise. Recomandările sunt individualizate, bazate pe toleranța fiecărui pacient, și se sugerează menținerea unui jurnal al simptomelor. Semințele, spre exemplu, nu mai sunt considerate interzise în diverticulită, conform studiilor recente.
În cazul hipercolesterolemiei, Dr. Mureșan explică faptul că alimentația poate influența doar 10-15% din nivelul colesterolului, restul fiind producție proprie a organismului. Deși stilul de viață poate ajuta în cazurile ușoare, medicația este adesea necesară pe termen lung, mai ales în cazurile genetice sau metabolice.
Cele mai frecvente greșeli alimentare identificate de Dr. Mureșan la pacienți sunt porțiile mari și mesele neregulate. Alimentele ultra-procesate, mezelurile, chipsurile și sucurile carbogazoase sunt printre cele recomandate pentru reducere drastică, nu interzicere totală.
În situații de afecțiuni grave precum cancerul, alimentația echilibrată, sub supraveghere nutrițională, este esențială pentru susținerea organismului în timpul tratamentului și pentru prevenirea subnutriției. Diversificarea surselor de proteine, alegerea cărnii slabe și a peștelui, alături de legume și fructe de sezon, contribuie la un stil de viață sănătos.
În concluzie, Dr. Andrada Mureșan reiterează importanța celor trei piloni ai sănătății: alimentație echilibrată, somn adecvat și activitate fizică regulată. Acestea sunt cheia prevenirii bolilor cronice netransmisibile și asigură o viață sănătoasă și lungă.
Fraza cheie și etichete: nutriție boli cronice, prevenire boli, alimentație sănătoasă, diabet, boli cardiovasculare, cancer, stil de viață