Premenopauza, denumită și perimenopauză sau menopauza de tranziție, este în general definită ca fiind intervalul de timp ce debutează odată cu apariția ciclurilor menstruale neregulate și se încheie în a 12-a lună de la ultimul ciclu menstrual. Aceasta marchează încheierea perioadei de fertilitate, pe fondul degradării funcției ovariene, și face tranziția către menopauză.

Cauzele premenopauzei

Premenopauza este cauzată de variații în producția de estrogen si progesteron, multe dintre simptomele premenopauzei fiind efecte ale nivelului scăzut de estrogen.

Nu se poate vorbi de o vârstă specifică de debut a premenopauzei. La majoritatea femeilor aceasta apare după vârsta de 40 de ani, dar nu este exclus să observi semne ale acesteia începând chiar de la 35 de ani. Premenopauza poate dura între câteva luni și 10 ani.

Semnele premenopauzei

Simptomele premenopauzei pot fi ușor confundate cu cele ale altor afecțiuni, precum boli cauzate de înaintarea în vârstă, probleme în relații, traume emoționale. Totuși, îți poți face o idee dacă ești sau nu în perioada premenopauzei urmărind unele semne grăitoare:

• Ciclu menstrual dereglat: este primul și cel mai important semn că ai intrat în premenopauză. Pe baza variațiilor hormonale, vei observa că intervalul dintre menstruații se scurtează sau se lungește, vei sângera mai puțin sau mai abundent, sau vei avea chiar luni fără menstruație. În principiu, dacă observi variații mai mari de 7 zile în ciclul menstrual, este posibil să fi intrat în perioada de premenopauză. Când întârzierea ciclului trece de 60 de zile, te apropii probabil de menopauză.

• Transpirații nocturne și bufeuri: jumătate dintre femeile aflate la premenopauză se confruntă cu valuri bruște de căldură. Acestea sunt însoțite de transpirație cu înroșirea pielii și durează între 5 și 10 minute.  Apar frecvent noaptea, dar nu e exclus să le resimți și în timpul zilei. Ele apar la nivelul capului, gâtului și pieptului și pot varia semnificativ în intensitate. Bufeurile pot continua câțiva ani și în timpul menopauzei.

• Uscăciune vaginală: lipsa de estrogen poate duce la subțierea si uscarea mucoasei vaginale. Aceasta poate provoca iritație și mâncărime, dar și durere în timpul contactului sexual, contribuind la declinul libidoului după vârsta mijlocie.

• Sângerarea uterului: lipsa de progesteron duce la îngroșarea mucoasei uterine (endometrului) înainte ca aceasta să să se rupă, ducând la sângerări menstruale abundente. Acestea pot fi agravate de prezența fibroamelor (tumori benigne de pe peretele uterin) și de endometrioză (migrarea țesutului endometrial).

• Dispoziție oscilantă: dacă te simți iritabilă și depresată, s-ar putea să fii în pragul premenopauzei. Totuși, specialiștii asociază aceste efecte mai degrabă cu stresul cotidian, starea de sănătate și predispoziția la stări depresive. Insomniile pot contribui și ele la schimbările dese de dispoziție.

• Infecții urinare sau vaginale: reducerea nivelului estrogenului te face vulnerabilă la infecții ale zonei intime.

• Insomnii: frecvent, acestea sunt provocate de transpirațiile nocturne și de bufeuri, dar specialiștii afirmă că în premenopauză somnul are de suferit chiar și în lipsa acestora. Tulburările de somn după vârsta mijlocie sunt totuși o problema a ambelor sexe, și nu pot fi puse exclusiv pe seama schimbărilor hormonale.

• Modificări ale funcției sexuale: libidoul tău poate suferi modificări în timpul premenopauzei, pe fondul schimbărilor produse la nivelul țesutului vaginal și al variațiilor hormonale. Totuși, o viață sexuală bogată și împlinită înainte de premenopauză se va oglindi de obicei și în timpul premenopauzei și a menopauzei.

• Pierderea masei osoase: odată cu reducerea nivelului de estrogen, vei începe să pierzi masă osoasă mai repede decât o poți regenera. Asta poate duce la osteoporoză – o boală care provoacă fragilizarea oaselor.

• Modificări ale nivelurilor colesterolului: creșterea colesterolului LDL  și scăderea colesterolul HDL  – colesterolul “bun” – duc la un risc mărit de boli cardiovasculare.

• Probleme de memorie și dificultăți de concentrare: unele femei aflate la premenopauză acuză astfel de simptome.  Estrogenul și progesteronul au un rol important în menținerea funcției cerebrale, însă este dificil să separăm efectele variațiilor hormonale de cele ale îmbătrânirii.

În premenopauză, ovulația devine neregulată iar abilitatea de a concepe scade. Totuși, atâta timp cat ai menstre, poți să rămâi însărcinată, deci este indicat să folosești metode contraceptive pana la instalarea menopauzei. Aceasta debutează oficial după ce au trecut 12 luni consecutive fără perioade menstruale.

Factori de risc

Menopauza apare mai devreme la unele femei decât la altele. Studiile sugerează că anumiți factori grăbesc instalarea premenopauzei. Aceștia sunt:

• Fumatul – grăbește instalarea menopauzei cu 1-2 ani
• Istoricul familial – zestrea genetică joacă un rol important în rapiditatea cu care se instalează premenopauza și menopauza
• Tratamentele oncologice – chimioterapia sau radioterapia în zona genitală pot provoca o menopauză precoce
• Histerectomia – dacă este îndepărtat uterul, însă nu și ovarele, această operație nu va provoca în mod direct menopauza, pentru că ovarele vor continua sa producă estrogen, dar poate grăbi instalarea ei. Totodată, dacă unul dintre ovare este îndepărtat, celălalt își poate opri funcționarea mai devreme decât ar fi fost normal să o facă.

Când ar trebui să mergi la medic

Simptomele premenopauzei sunt normale și nu ar trebui să te sperie. Totuși, trebuie să mergi la un control medical dacă:

• Sângerezi abundent (schimbi tampoanele la fiecare 1-2 ore)
• Sângerezi o perioadă îndelungată (mai mult de o săptămână)
• Sângerezi între perioadele menstruale
• Menstruațiile se produc frecvent la interval mai mic de 21 de zile
• Simptomele premenopauzei îți afectează viața cotidiană

Surse:

www.health.harvard.edu

reginamaria.ro