Publicat: 9 ianuarie, 2023 14:48
Actualizat: 6 decembrie, 2023 13:03

Dansul arăta membrilor sexului opus că ești în formă, puternic și bine coordonat.

Conform unor definiții, dansul este un comportament unic al speciei umane. Cele mai vechi instrumente muzicale datează de acum 45.000 de ani. Dansul pare să fie strâns legat de însăși morfologia și funcția creierului nostru. Conform unor definiții, dansul este un comportament unic al speciei umane. Și una destul de ciudată, dacă o privim dintr-un punct de vedere pur biologic sau evoluționist, potrivit siteului 20minutos.es, relatează News.ro.

Dansul și sexul opus
Dansul le spune membrilor sexului opus că ești în formă, puternic și bine coordonat. FOTO: Pixabay.com

Antropologii, care studiază comportamentul uman prin intermediul diferitelor culturi, au propus diferite teorii cu privire la originea și obiectivele dansului, deși nu există un consens cu privire la care dintre ele este corectă.

Cu privire la această întrebare, biologul Caroline Williams explorează câteva dintre posibilități în cartea sa „Mișcă-te!” (Planeta, 2023) și se întreabă, de asemenea, despre procesele cerebrale care sunt declanșate de această activitate unică.

Dansul, o formă de afișare menită să asigure supraviețuirea

Astfel, potrivit acestui expert, „unii sugerează că dansul a început ca o formă de narațiune fizică. Alții insistă asupra faptului că este o formă de afișare, pentru a arăta membrilor sexului opus că ești în formă, puternic și bine coordonat, că ai, pe scurt, ceea ce îți trebuie pentru a supraviețui în sălbăticie”.

Dar, spune aceasta, „toată lumea este de acord că dansul face parte din repertoriul nostru de mișcare de când stăm pe picioare.

Cele mai vechi dovezi sigure provin din picturile rupestre vechi de 9.000 de ani găsite într-o peșteră din India, care arată un grup dansând, dar știm că oamenii produceau muzică (și probabil dansau pe muzică) cu mult înainte de acest moment.

Cele mai vechi instrumente muzicale datează de acum 45.000 de ani.

Avem această capacitate de a dansa încă de la naștere

În opinia ei, dansul pare să fie strâns legat de însăși morfologia și funcția creierului nostru. „Capacitatea de a percepe ritmul și de a reacționa la el este încorporată în noi de la naștere”, spune ea.

Studiile efectuate pe copii de doi și trei ani arată că, dacă activitatea lor cerebrală este înregistrată cu ajutorul unor electrozi fixați pe scalp în timp ce ascultă un ritm regulat și un sunet este omis în mod neașteptat, creierul lor reacționează într-un mod care sugerează că au observat absența.

„Bebelușii în vârstă de cinci luni dau deja semne că se mișcă pe muzică, o abilitate care începe să semene cu dansul, pe măsură ce dobândesc mai mult control voluntar asupra corpului lor. De asemenea, este clar că, de la cea mai mică vârstă, mișcarea în ritmul muzicii provoacă senzații plăcute”, mai adaugă aceasta.

Dansul ajută creierul să împărtășească informații

La vârsta adultă, aceste procese legate de capacitatea noastră de a dansa se dezvoltă pe deplin.

„Datorită legăturii dintre sunet și mișcare în creier, urmărirea unui ritm cu corpul nu este doar plăcută, ci necesită un efort redus”, susține Caroline Williams.

„Studiile cu ajutorul tehnicilor de imagistică cerebrală arată că, atunci când auzim muzică, indiferent dacă ne mișcăm sau nu, regiunile responsabile de planificarea mișcării sunt activate în același timp cu cele implicate în procesarea sunetului”, spune Williams.

DEspre autor

Narcisa Pop are 15 ani de experienţă în jurnalism TV, presă scrisă și comunicare. A lucrat ca reporter, redactor, producător şi realizator de emisiuni la NCN, TVR, Transilvania Live și Digi24. Este absolventă a Facultății de Litere și a celei de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării din cadrul UBB.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

{"email":"Email address invalid","url":"Website address invalid","required":"Required field missing"}
DIN ACEEAȘI CATEGORIE
11 decembrie, 2023
Concert la UBB: Psihologia și cultura românească în colindele din „țările” etnografice ale României
12 noiembrie, 2023
Proiect inovativ la UBB în beneficiul adolescenților cu depresie și anxietate
23 octombrie, 2023
Cum poți avea o relație sănătoasă cu mâncarea? Sfaturi de la autoarea cărții EMOȚII ÎN FARFURIE
13 iulie, 2023
6 din 10 bărbați și femei nu sunt foarte satisfacuti de viata lor sexuala
4 iulie, 2023
Bullying-ul în școlile din Cluj: Cine sunt agresorii și cine victimele? INVITATĂ, psiholog Lenke Iuhos

România se situează pe primul loc în UE la incidența și mortalitatea cauzată de cancerul ...

Tema vaccinării anti-HPV, subiect de dezbatere la UBB

România se află într-o fază de trecere de la modelul tradițional la cel modern de ...

David: „Modernitatea vine cu scăderea natalității. Căutăm soluții, dar pregătim și planul B”

Spital de Psihiatrie Pediatrică din Cluj a fost extins pe verticală și pe orizontală, o ...

Spitalul de Psihiatrie Pediatrică din Cluj a fost extins pe verticală și pe orizontală

UBB își întărește programul UBBMed printr-un nou program de Inginerie Medicală. Daniel David rectorul UBB ...

UBB își întărește programul UBBMed printr-un nou program de Inginerie Medicală

Președintele Academiei Române, Ioan Aurel Pop, rectorul UBB, Daniel David, profesorii Monica Acalovschi, Maria Dorobanțu, ...

UBBMed găzduieste cea mai importantă conferință națională despre sănătatea familiei și natalitate

Tema interviului de astăzi este fibrilația atrială și procedura de ablație a fibrilației atriale iar ...

Fibrilația atrială și procedura de ablație a fibrilației atriale – INVITAT dr. Marius Andronache, Spitalul MONZA ARES din Cluj
Bolile cronice de ficat, pe înțelesul tuturor INVITAȚI: Dr. Romeo Chira și dr. Claudia Militaru: „Mulți pacienți sunt diagnosticați în stadii de boală avansată”

Coxartroza apare odată cu degradarea progresivă și ireversibilă a cartilajului articular de la nivelul șoldului ...

Coxartroza și abordul anterior minim invaziv – Dr. Mohammed Zejly: „Recuperarea începe imediat”
Success message!
Warning message!
Error message!