Cancerele ginecologice reprezintă 50 la sută din totalul neoplaziilor maligne la femei, iar cele mai frecvente sunt cancerul de sân, de col uterin, de endometru și cancerul ovarian. Potrivit Prof. Univ. Dr. Patriciu Achimaș-Cadariu, medic primar, ginecologie şi chirurgie oncologică la Institutul Oncologic din Cluj, cancerul ovarian are anumite caracteristici care îl fac să fie numit „ucigașul tăcut”.
Diagnosticul în cazul cancerului ovarian vine în stadii avansate, când șansele de supraviețuirea sunt slabe. Totuși, există posibilitatea de a fi depistat la timp.
Ucigașul tăcut
„Dacă în cazul cancerului endometrial lucrurile sunt într-un fel mai favorabile prin prisma prognosticului, deoarece marea majoritate a acestor cancere apar la menopauză cu sângerare, deci pacientele se prezintă repede la medic, cancerul ovarian are anumite caracteristici care îl fac să fie numit ucigașul tăcut.
De ce? Pentru că este un cancer fără simptome. În momentul în care apar, ele sunt simptome de împrumut, de la alte aparate și
sisteme, de obicei prin compresiune, prin creștere în volum a abdomenului, prin ascită.
Lucrurile trenează până la apariția unui diagnostic, care vine în stadii avansate, și supraviețuirea este relativ rezervată, scurtă.
Nu este un cancer cu incidență mare, este unul dintre cancerele care ne ridică mari probleme în diagnostic și tratament și, din păcate, impactează în mod nefavorabil supraviețuirea pacientului”, a afirmat chirurgul.
L-am întrebat pe profesorul Achimaș ce posibilități au femeile să depisteze la timp această formă de cancer.
Cazul Angelinei Jolie
„Până în acest moment, nu avem un test screening pentru a putea fi utilizat pe scară largă. Dincolo de utilizarea unui test avem și componenta economică. Fiindcă un test screening, pentru a fi utilizat pe scară largă, trebuie să se dovedească a fi și din punct de vedere economic fezabil. Ori acest lucru nu îl avem.
Există un grup de paciente la care avem indicația unui screening, la grupul de risc al pacientelor care au anumite mutații genetice.
Exemplul l-am mai dat, dar e valabil și aici, exemplul Angelinei Jolie și mutația BRCA (explicație: mutatia genei BRCA 2 crește riscul de cancer la sân și riscul de cancer ovarian. Pentru că bunica și mama sa au decedat din cauza cancerului ovarian, actrița Angelina Jolie și-a făcut un test în urma căruia a aflat că poartă mutația BRCA 1.E motivul pentru care decis să excizeze țesutul mamar prin operatia de mastectomie bilaterala, diminuand spre aproape 0 riscul de cancer la san – n.red.).
Despre cazul Angelinei Jolie s-a vorbit mult în mass media și a ajutat la popularizarea acestei situații și a ajutat multe femei să nu se îmbolnăvească.
La acest grup de persoane, mutațiile acestea predispun la apariția cancerului de sân sau a cancerului ovarioan. Aici avem varianta de a urmări mai strâns pacientele, de exemplu prin ecografia transvaginală, o variantă simplă, acceptabilă, care la o adică poate să fie coroborată și cu markeri din sânge sau alte analize, alte explorări care pot fi recomandate în acel moment.
Dar dacă revenim la discuție a screeningului, la întreaga populație feminină, până în acest moment nu este fezabil. Și, de aceea, pe de altă parte, un consult periodic care ne ajută să evaluăm colul uterin poate ar fi bine de asociat cu o evaluare imagistică. Ecografia transvaginală este acum la îndemâna multor specialiști”. Despre tratamentele disponibile ]n acest tip de cancer, în emisiune.