Noi cercetări sugerează că extractul de ceai verde poate provoca leziuni hepatice la un mic subgrup de populație, conform Scitechdaily.
Potrivit unui studiu recent, deși administrarea de doze mari de extract de ceai verde pentru o perioadă îndelungată poate oferi o anumită protecție împotriva cancerului, a bolilor cardiovasculare, a obezității și a diabetului de tip 2, acesta poate provoca, de asemenea, leziuni hepatice la un grup mic de persoane.
Cine este supus riscului? O cercetare publicată în The Journal of Dietary Supplements oferă primul indiciu solid: două variații genetice care prezic parțial acest risc de leziuni hepatice.
Riscul consumului de ceai verde
„Să învățăm să prezicem cine va suferi leziuni hepatice este potențial important, deoarece există tot mai multe dovezi că extractul de ceai verde în doze mari poate avea beneficii semnificative pentru sănătate pentru cei care îl pot lua în siguranță”, a declarat Hamed Samavat, autor principal al studiului și profesor asistent de științe nutriționale la Rutgers School of Health Professions.
Folosind date din Minnesota Green Tea Trial, un studiu de amploare privind efectul ceaiului verde asupra cancerului de sân, echipa de cercetare a investigat dacă persoanele cu anumite variații genetice erau mai predispuse decât altele să prezinte semne de stres hepatic după un an de ingerare a 843 de miligrame pe zi din antioxidantul predominant din ceaiul verde (EGCG).
Cercetătorii conduși de Laura Acosta, pe atunci doctorandă, acum absolventă, au selectat două variații genetice în cauză deoarece fiecare dintre ele controlează sinteza unei enzime care descompune EGCG. Ei au ales studiul Minnesota Green Tea Trial pentru că a fost un studiu mare, bine conceput, realizat pe o populație unică. Studiul, care a durat un an și a fost controlat cu placebo, a inclus peste 1.000 de femei aflate la postmenopauză și a colectat date la 3, 6, 9 și 12 luni.
Toxicitate hepatică
Analizele efectuată de cercetători au arătat că semnele timpurii de afectare a ficatului au fost ceva mai frecvente decât în mod normal la femeile cu o anumită variație a genotipului. Astfel, în medie, participanții cu genotipul UGT1A4 cu risc ridicat au înregistrat o creștere cu aproape 80% a enzimei care indică stresul hepatic după nouă luni de consum al suplimentului de ceai verde, în timp ce cei cu genotipuri cu risc scăzut au înregistrat o creștere de doar 30%.
„Suntem încă departe de a putea prezice cine poate lua în siguranță extract de ceai verde în doze mari”, a declarat Samavat, care a remarcat că riscul de toxicitate hepatică este asociat doar cu niveluri ridicate de suplimente de ceai verde și nu cu consumul de ceai verde sau chiar cu administrarea unor doze mai mici de extract de ceai verde. „Variațiile acestui singur genotip nu explică în totalitate variațiile modificărilor enzimelor hepatice în rândul participanților la studiu. Explicația completă include, probabil, o serie de variații genetice diferite și, probabil, o serie de factori non-genetici.”
„Cu toate acestea”, a continuat Samavat, „credem că am identificat o piesă importantă din puzzle și am făcut un pas spre a prezice cine se poate bucura în siguranță beneficiile pentru sănătate pe care le oferă extractul de ceai verde în doze mari.”