Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europone (MIPE) a transmis, marţi seară, că cea mai mare alocare din Programul Sănătate 2021 – 2027 este destinată infrastructurii spitaliceşti , respectiv 2,8 miliarde de euro). Printre investiţiile incluse în program se numără cele trei spitale regionale de la Iaşi, Cluj şi Craiova, lucrări pentru 7 spitale judeţene şi 20 de spitale publice mici, municipale şi orăşeneşti, informează News.ro.

”În 2023, prin Programul Sănătate vor fi deschise 79 de apeluri în valoare totală de 5,45 miliarde de euro pentru investiţii în infrastructura de sănătate, servicii de screening, medicină de familie şi medicină şcolară, precum şi pentru digitalizarea sistemului public de sănătate şi soluţii de cercetare cu aplicabilitate în domeniul medical”, a transmis, marţi seară, MIPE, într-un comunicat d presă.

Bani pentru spitalele regionale Iaşi, Cluj şi Craiova

Ministrul Marcel Boloş a precizat că anul acesta încep primele investiţii în sistemul public de sănătate prin programul special dedicat acestui sector, astfel încât până la finalul lui 2023 va putea fi accesat peste 90% din bugetul de 5,8 miliarde de euro.

”În următoarele luni vom da oficial startul apelurilor pentru spitalele regionale de la Iaşi, Cluj şi Craiova, pentru cel puţin 7 spitale judeţene, cât şi pentru modernizarea şi dotarea spitalelor publice municipale şi orăşeneşti, investiţii în ambulatorii sau cabinete ale medicilor de familie sau medicină şcolară.

Mai mult, o mare parte a fondurilor disponibile prin Programul Sănătate va fi dirijată către prevenţie, primul apel pentru servicii de screening urmând a fi lansat în trimestrul 3 al acestui an, pentru ca numărul deceselor din boli tratabile să se micşoreze considerabil.

Numărul estimat de beneficiari ai serviciilor de prevenţie finanţate este de aproximativ 800.000 de persoane. De asemenea, finanţa programe de screening pentru depistarea din timp a unor afecţiuni oncologice, dar şi pentru altele precum tuberculoză sau hepatite.

Este important de subliniat că tot începând din acest an se vor putea accesa fondurile destinate digitalizării sistemului prin dezvoltarea Observatorului Naţional pentru Date în Sănătate. În esenţă, odată ce toate aceste investiţii se vor finaliza, România va deveni o ţară în care nu păşeşti cu frică într-o unitate medicală”, a precizat ministrul Marcel Boloş.

5,8 miliarde de euro

Potrivit oficialilor MIPE, Programul Sănătate este un program multifond finanţat din Fondul European de Dezvoltare Regională şi Fondul Social European, cu o alocare totală de 5,88 miliarde euro, care vine în continuarea eforturilor bugetului de stat şi bugetelor locale în sprijinirea implementării Strategiei Naţionale de Sănătate 2022-2030 prin finanţarea de investiţii atât în asistenţa prespitalicească şi spitalicească, precum şi în rezilienţa sistemului de sănătate. În cadrul Programului Sănătate, vor mai fi deschise apeluri de proiecte în cursul anilor 2024, 2025 şi 2026.

Șapte priorităţi de investiţii:

• Creşterea calităţii serviciilor de asistenţă medicală primară, comunitară, a serviciilor oferite în regim ambulatoriu şi îmbunătăţirea şi consolidarea serviciilor preventive;
• Servicii de reabilitare, paliaţie şi spitalizare pentru boli cronice adaptate fenomenului demografic de îmbătrânire a populaţiei, impactului dizabilităţii şi profilului de morbiditate;
• Creşterea eficacităţii şi rezilienţei sistemului medical în domenii critice, de importanţă strategică cu impact transversal asupra serviciilor medicale şi asupra stării de sănătate;
• Investiţii în infrastructuri spitaliceşti noi;
• Abordări inovative în cercetarea din domeniul medical;
• Digitalizarea sistemului medical;

Măsuri care susţin domeniile oncologie şi transplant.Potrivit ministerului, în urma acestor investiţii se aşteaptă obţinerea mai multor rezultate:

3 spitale regionale de urgenţă construite şi dotate (Iaşi, Cluj, Craiova);
cel puţin 7 spitale (spitale judeţene, monospecialitate centre de transplant) nou construite şi dotate;
20 spitale publice mici, municipale şi orăşeneşti construite/reabilitate şi dotate;
300 cabinete medici de familie reabilitate şi dotate;
105 cabinete de asistenţă medicală şcolară/ sănătate orală reabilitate şi dotate şi 25 de unităţi mobile achiziţionate;
41 unităţi mobile achiziţionate pentru programul naţional de vaccinare;
44 ambulatorii în care se vor implementa programe de screening reabilitate şi dotate;
45 unităţi sanitare publice integrate spitalelor de pediatrie/ spitale publice care au secţii de pediatrie reabilitate şi dotate, inclusiv prin investiţii în dotarea de cabinete de asistenţă medicală stomatologică care să furnizeze servicii de asistenţă medicală stomatologică acordată copiilor, inclusiv copiilor cu nevoi special;
24 centre de sănătate mintală reabilitate şi dotate;
33 dispensare tuberculoza reabilitate şi dotate;
317 persoane care beneficiază de screening;
12 unităţi sanitare care furnizează servicii de reabilitare/ recuperare reabilitate şi dotate;
24 unităţi sanitare care furnizează servicii de paliaţie construite/reabilitate şi dotate;
12 unităţi sanitare care tratează pacienţi critici (ex. cu patologie vasculară cerebrală acută, politraumă) extinse/ reabilitate şi dotate;
10 Unităţi sanitare publice care tratează pacienţi cardiaci critici – USTACC – extinse/ reabilitate şi dotate;
2 unităţi sanitare publice care tratează pacienţi critici – mari arşi – dotate;
16 unităţi sanitare publice unde se realizează îngrijirea pacienţilor cu boli rare reabilitate şi dotate;
3 operaţiuni strategice de cercetare implementate în domeniile: vaccinuri, combaterea cancerului şi genomică;
dezvoltarea şi implementarea Observatorului Naţional pentru Date în Sănătate;
dezvoltarea unor soluţii integrate de e-sănătate.
1 centru de excelenţă în protonoterapie construit şi dotat;
2 institute oncologice/ 2 unităţi sanitare publice de interes naţional care diagnostichează şi tratează cancer dotate;
4 unităţi sanitare publice de interes regional/ judeţean care diagnostichează şi tratează cancer dotate;
Institutul de Oncologie Bucureşti – (construcţie şi dotare);
1 unitate care coordonează activitatea de transplant (ANT) construită/reabilitată şi dotată;
2 bănci de multiţesut construite/reabilitate şi dotate;
8 unităţi sanitare acreditate pentru prelevare organe dotate cu sisteme ECMO;
6 centre de transplant dotate cu laboratoare acreditate HLA (laborator de biologie moleculară pentru imunologia transplantului);
Institutul Clinic Fundeni – clădire nouă (construcţie şi dotare)

Vor putea depune cereri de finanţare:

Ministerul Sănătăţii şi alte autorităţi publice centrale;
Autorităţile publice locale;
Unităţi sanitare publice;
Cabinete ale medicilor de familie;
Instituţii de învăţământ publice
Entităţi publice şi private pentru domeniul cercetarii medicale
Alte entităţi publice

De asemenea, pot fi finanţate proiecte în parteneriat:

între autorităţile şi instituţiile publice centrale şi locale şi unităţi sanitare;
între entităţi publice şi private în domeniul cercetării medicale.