Un studiu revoluționar dezvăluie că până și o expunere scurtă la poluarea aerului poate avea efecte rapide asupra creierului, conform Scitechdaily.

Studiul realizat de cercetătorii de la Universitatea din British Columbia și de la Universitatea din Victoria relevă faptul că expunerea la niveluri obișnuite de poluare din trafic poate afecta funcția cerebrală în câteva ore.

fMRI arată o scădere a conectivității funcționale în creier în urma expunerii la poluarea din trafic. Photo: Laboratorul de expunere la poluarea aerului

Expunere nocivă

Studiul publicat în Environmental Health a constatat că o expunere de doar două ore la gazele de eșapament ale motoarelor diesel duce la o scădere a conectivității funcționale a creierului. Acest studiu este primul experiment controlat care oferă dovezi ale faptului că poluarea atmosferică modifică conectivitatea cerebrală la om.

„Timp de mai multe decenii, oamenii de știință au crezut că creierul poate fi protejat de efectele nocive ale poluării aerului”, a declarat autorul principal al studiului, Dr. Chris Carlsten, profesor și titular al catedrei de cercetare canadiană în domeniul bolilor pulmonare profesionale și de mediu de la UBC. „Acest studiu, care este primul de acest fel din lume, oferă dovezi noi care susțin o legătură între poluarea aerului și cogniție.”

Pentru studiu, cercetătorii au expus pentru scurt timp 25 de adulți sănătoși la gaze de eșapament diesel și la aer filtrat, în momente diferite, într-un cadru de laborator. Activitatea cerebrală a fost măsurată înainte și după fiecare expunere nocivă cu ajutorul imagisticii prin rezonanță magnetică funcțională (fMRI).

Activitate cerebrală redusă

Cercetătorii au analizat modificările în rețeaua neuronală a creierului (Default Mode Network -DMN), un set de regiuni cerebrale interconectate care joacă un rol important în memorie și gândire internă. Studiul a arătat că participanții au avut o conectivitate funcțională scăzută în regiuni extinse ale DMN după expunerea la gazele de eșapament diesel, în comparație cu aerul filtrat.

„Știm că alterarea conectivității funcționale în DMN a fost asociată cu reducerea performanțelor cognitive și cu simptome de depresie, așa că este îngrijorător să vedem că poluarea din trafic întrerupe aceleași rețele”, a declarat Dr. Jodie Gawryluk, profesor de psihologie la Universitatea din Victoria. „Deși sunt necesare mai multe cercetări pentru a înțelege pe deplin impactul funcțional al acestor schimbări, este posibil ca acestea să afecteze gândirea sau capacitatea de muncă a oamenilor.”

Măsuri de protecție

E important de precizat că modificările din creier au fost temporare, iar conectivitatea participanților a revenit la normal după expunere. Dr. Carlsten a speculat că efectele ar putea fi de lungă durată în cazul în care expunerea nocivă este continuă. El a spus că oamenii ar trebui să fie atenți la aerul pe care îl respiră și să ia măsuri adecvate pentru a minimiza expunerea la poluanții atmosferici potențial dăunători, cum ar fi gazele de eșapament ale mașinilor.

„Oamenii ar trebui să se gândească de două ori data viitoare când sunt blocați în trafic cu geamurile coborâte”, a spus Dr. Carlsten. „Este important să vă asigurați că filtrul de aer al mașinii dumneavoastră este în stare bună de funcționare, iar dacă mergeți pe jos sau cu bicicleta pe o stradă aglomerată, luați în considerare posibilitatea de a devia pe o rută mai puțin aglomerată.”

În timp ce studiul actual a analizat doar impactul cognitiv al poluării derivate din trafic, Dr. Carlsten a spus că și alți produse de ardere sunt probabil un motiv de îngrijorare.

„Poluarea aerului este acum recunoscută ca fiind cea mai mare amenințare de mediu la adresa sănătății umane și observăm din ce în ce mai mult impactul asupra tuturor sistemelor organismului”, spune Dr. Carlsten. „Mă aștept să vedem impacturi similare asupra creierului și în urma expunerii la alți poluanți atmosferici, cum ar fi fumul unui incendiu de pădure. Având în vedere incidența din ce în ce mai mare a tulburărilor neurocognitive, este o considerație importantă pentru oficialii din domeniul sănătății publice și factorii de decizie politică.”