Cercetările au demonstrat că flora intestinală prezentă la călugării budiști tibetani diferă foarte mult de omologii lor seculari, conform Scitechdaily.

Studiile leagă diversitatea bacteriilor intestinale la călugării budiști de un risc redus de anxietate, depresie și boli de inimă.

Meditația profundă și flora intestinală

Cercetările arată că microbiomul intestinal poate afecta starea de spirit și comportamentul prin intermediul axei intestin-cerebel. Aceasta include răspunsul imunitar al organismului, semnalizarea hormonală, răspunsul la stres și nervul vag – principala componentă a sistemului nervos parasimpatic, care este responsabil pentru o suită de funcții corporale cruciale.

Meditația este din ce în ce mai mult utilizată pentru a ajuta la tratarea unor tulburări de sănătate mintală cum ar fi depresia, anxietatea, abuzul de substanțe, stresul traumatic și tulburările alimentare, precum și durerea cronică. Dar nu era clar dacă aceasta ar putea fi capabilă să modifice și compoziția microbiomului intestinal, spun cercetătorii.

În încercarea de a afla acest lucru, cercetătorii au analizat probe de scaun și sânge de la 37 de călugări budiști tibetani din trei temple și de la 19 rezidenți seculari din zonele învecinate.

Meditația ca mod de viață

Meditația budistă tibetană provine din vechiul sistem medical indian cunoscut sub numele de Ayurveda și este o formă de pregătire psihologică, spun cercetătorii. Călugării care au făcut obiectul acestui studiu o practicaseră timp de cel puțin 2 ore pe zi, pe parcursul a minim 3 ani.

Niciunul dintre participanți nu folosise agenți care pot modifica volumul și diversitatea microbilor intestinali: antibiotice, probiotice, prebiotice sau medicamente antifungice în ultimele 3 luni.

Ambele grupuri au fost similare în ceea ce privește vârsta, tensiunea arterială, ritmul cardiac și dieta.

Analiza probelor de scaun a relevat diferențe semnificative în ceea ce privește diversitatea și volumul bacteriilor intestinale între călugări și vecinii lor.

„În mod colectiv, mai multe bacterii îmbogățite în grupul de meditație [au fost] asociate cu ameliorarea bolilor mintale, sugerând că meditația poate influența anumite bacterii care pot avea un rol în sănătatea mintală”, scriu cercetătorii.

Risc mai scăzut

Cercetătorii au aplicat apoi o tehnică analitică avansată pentru a prezice ce procese chimice ar putea fi influențate de microbiota intestinală. Aceasta a indicat că mai multe procese antiinflamatorii protectoare, pe lângă metabolism, au fost îmbunătățite la persoanele care au meditat.

Analiza probelor de sânge a arătat că nivelurile agenților asociați cu un risc sporit de boli cardiovasculare, inclusiv colesterolul total și apolipoproteina B, au fost semnificativ mai mici la călugări decât la vecinii lor seculari.

Pe baza constatărilor lor, cercetătorii concluzionează: „Aceste rezultate sugerează că meditația profundă pe termen lung poate avea un efect benefic asupra microbiotei intestinale, permițând organismului să mențină o stare optimă de sănătate”.