Tot mai multe studii științifice indică faptul că bacteriile intestinale influențează sănătatea creierului. Acestea produc vitamine, ne ajută să digerăm alimentele, previn creșterea excesivă a bacteriilor dăunătoare și reglezează sistemul imunitar, printre alte altele. În plus, un nou studiu sugerează că bacteriile intestinale influențează sănătatea creierului, concluzia aparținând cercetătorilor de la Washington University School of Medicine din St. Louis, SUA.

Studiul realizat de aceștia pe șoareci concluzionează că bacteriile intestinale afectează comportamentul celulelor imunitare din tot corpul, inclusiv a celor din creier, care pot deteriora țesutul acestuia și pot exacerba neurodegenerarea în cazul unor boli precum Alzheimerul, scrie Medical Xpress.

Descoperirile, publicate în revista Science, deschid posibilitatea remodelării microbiomului intestinal, astfel încât să poată fi prevenită sau tratată neurodegenerarea.

Studiul readuce în prim plan ideea că microbiomul intestinal al persoanelor care suferă de Alzheimer poate fi diferit de cel al persoanelor sănătoase.

Dar deocamdată nu este clar dacă aceste diferențe sunt cauza sau efectul bolii, sau ambele, și ce efect ar putea avea modificarea microbiomului asupra evoluției maladiei.

Rezultate diferite în funcție de sexul subiecților

Pentru a determina dacă microbiomul intestinal poate avea un rol cauzal, cercetătorii l-au modificat pe cel al șoarecilor predispuși să dezvolte leziuni cerebrale asemănătoare cu Alzheimer și tulburări cognitive.

Șoarecii au fost modificați genetic pentru a exprima o formă mutantă a proteinei tau din creierul uman, care se acumulează și provoacă leziuni ale neuronilor și atrofie a creierului până la vârsta de 9 luni.

În plus, șoarecii erau purtători ai unei variante a genei umane APOE, un factor genetic major de risc pentru boala Alzheimer.

Persoanele cu o singură copie a variantei APOE4 prezintă riscuri de 3-4 ori mai mari de a dezvolta boala decât cele cu varianta APOE3, mai comună.

Experimente promițătoare pe școareci

Când astfel de șoareci modificați genetic au fost crescuți în condiții sterile încă de la naștere, ei nu au dobândit un microbiom intestinal.

Creierul lor a arătat mult mai puține leziuni la vârsta de 40 de săptămâni decât cel al șoarecilor care adăpostesc un microbiom normal pentru o rozătoare.

Când cei din urmă au fost crescuți în condiții normale, nesterile, au dezvoltat un microbiom normal.

O cură de antibiotice la vârsta de 2 săptămâni, însă, a schimbat permanent compoziția bacteriilor din microbiomul lor.

Pentru șoarecii masculi, a redus, de asemenea, cantitatea de leziuni cerebrale evidente la vârsta de 40 de săptămâni.

Efectele protectoare ale modificărilor microbiomului au fost mai pronunțate la șoarecii masculi care purtau varianta APOE3 decât la cei cu varianta APOE4, cu risc ridicat, posibil pentru că efectele dăunătoare ale APOE4 au anulat o parte din protecție, sunt de părere cercetătorii.

Efecte diferite în funcție de sex

În mod interesant, însă, tratamentul cu antibiotice nu a avut un efect semnificativ asupra neurodegenerării la șoarecii femele.

”Știm deja, din studiile privind tumorile cerebrale, din dezvoltarea normală a creierului și din subiectele conexe, că celulele imunitare din creierul masculin și feminin răspund foarte diferit la stimuli”, au spus cercetătorii.

”Deci nu este teribil de surprinzător că atunci când am manipulat microbiomul am văzut o diferență bazată pe sex ca răspuns, deși este greu de spus ce înseamnă exact acest lucru pentru bărbații și femeile care trăiesc cu boala Alzheimer și cu tulburările asociate”, au mai menționat aceștia.