Cercetătorii au identificat mecanisme care ar putea încetini îmbătrânirea inimii și prelungi durata de viață. Un studiu publicat recent a descoperit posibile căi de încetinire a îmbătrânirii inimii. Boala cardiovasculară este principala cauză de deces la nivel mondial și este legată parțial de disfuncțiile cardiace legate de vârstă.

O echipă de bioingineri de la universitatea California din San Diego a publicat o lucrare în Nature Aging, pe 22 decembrie, care explică cum îmbătrânește inima și indică posibile căi de încetinire a îmbătrânirii cardiace.

Cercetătorii au folosit muștele de fructe pentru a arăta că Lamina C, o proteină responsabilă pentru menținerea integrității structurale a nucleeilor ​​celulelor inimii, scade pe măsură ce muștele îmbătrânesc.

Recentul studiu a descoperit că scăderea acestor proteine este responsabilă pentru schimbările structurale induse de vârstă asupra inimilor muștelor de fructe și ar putea fi o țintă potențială pentru a încetini sau chiar ajuta la inversarea îmbătrânirii cardiace la oameni.

„Cercetarea noastră demonstrează că schimbările dependente de vârstă joacă un rol cheie în funcția cardiacă”, a declarat Natalie Kirkland, autoare a studiului.

„Morfologia nucleară este probabil un marker pentru sănătatea celulară și tisulară și ar putea fi vizată pentru potențiale terapii”, spune cercetătoarea.

Oamenii de știință au folosit muștele de fructe (Drosophila Melanogaster) pentru acest studiu din mai multe motive:

Durata de viață a muștei fructelor este între șase și opt săptămâni, ceea ce le face practice pentru studiile legate de vârstă. Acestea și oamenii împart 82% din proteoamele cardiace. Muștele de fructe au o genetică simplă, ușor de imitat.

Aceste proprietăți fac ca muștele de fructe să fie un model potrivit pentru a identifica căile de conservare a inimii de interes pentru cercetarea umană.

Cercetătorii au folosit o tehnică de microdisecție pe inima muștelor. Inimile au fost apoi conservate și examinate cu imunofluorescență și microscopie confocală.

Astfel, autorii au observat pentru prima dată că nucleele se micșorează și devin mai rotunde la muștele mai bătrâne.

Echipa a cuantificat apoi această schimbare prin segmentarea și măsurarea rigidității nucleilor cu microscopia cu forță atomică.

În acest fel, cercetătorii au descoperit că nucleii cardiomiocitelor se rigidizează în timpul îmbătrânirii naturale. După efectuarea unei analize genetice, cercetătorii au descoperit că expresia laminelor nucleare scade pe măsură ce muștele îmbătrânesc.

Cercetările viitoare vor explora de ce laminele dispar odată cu vârsta și modul în care menținerea anumitor expresii genice cardiace ar putea îmbunătăți funcția inimii și durata de viață umană.