Hipertensiunea arterială, colesterolul ridicat, dietele nesănătoase și poluarea aerului sunt factorii de risc responsabili de apariția bolilor cardiovasculare. Potrivit unui nou raport publicat în Jurnalul Colegiului American de Cardiologie, bolile cardiovasculare se mențin pe primul loc în top, fiind principala cauză de deces la nivel mondial. În România, o persoană din 4, în 2021 se afla în evidența medicilor de familie cu o boală cardiovasculară.

Raportul „Povara globală a bolilor cardiovasculare și a riscului: o busolă pentru sănătatea viitoare” a fost realizat grație unei colaborări între Colegiul American de Cardiologie (ACC), Institutul pentru Valori și Evaluare a Sănătății (IHME) și Institutul Național al Inimii, Plâmînilor și Sângelui. Datele pentru acest raport au fost colectate din 204 țări. Rezultatele au scos la iveală că boala cardiacă ischemică este cauza nr. 1 de deces cardiovascular în lume, fiind legată de 9,44 milioane de decese numai în 2021.

„Trebuie să continuăm să facem lumină asupra stării actuale a sănătății cardiovasculare pe tot globul. Sănătatea cardiovasculară are un impact major asupra calității vieții noastre și asupra sistemului de sănătate în ansamblu. Peste 80% din BCV pot fi prevenite.

Cu această actualizare, măsurăm unele tendințe globale alarmante și revizuim intervențiile actuale, care pot ajuta țările să facă alegeri bune, bazate pe dovezi, pentru sistemele lor de sănătate”, a semnalat prof. dr. Gregory A. Roth, autor principal al studiului și cardiologi la Universitatea din Washington.

Tensiunea arterială sistolică ridicată este considerată „factorul de risc modificabil principal pentru decesele cardiovasculare premature”, este una din concluziile raportului.

Dietele nesănătoase au fost legate de un total de 8 milioane de decese în 2021, inclusiv 6,58 milioane de decese cardiovasculare.

Fructele, legumele, leguminoasele, cerealele integrale, nucile și semințele, laptele, fibrele și calciul au fost enumerate ca unele dintre alimentele pe care oamenii nu le consumă suficient în mod regulat.

În schimb, carnea roșie, carnea procesată, băuturile îndulcite cu zahăr și sodiu au fost enumerate ca fiind alimente pe care oamenii le consumă prea mult în mod regulat.

COVID-19 a avut un impact „profund” asupra sănătății din întreaga lume

Raportul a examinat, de asemenea, impactul „profund” pe care l-a avut pandemia de COVID-19 asupra sănătății din întreaga lume.

„COVID-19 poate declanșa evenimente cardiovasculare acute, cum ar fi infarctele miocardice sau accidentele vasculare cerebrale, iar implicațiile pe termen lung ale infecției cu COVID-19 asupra sănătății cardiovasculare sunt din ce în ce mai recunoscute”, au scris autorii.

„Spitalizările cardiovasculare au scăzut temporar în timpul pandemiei de COVID-19, ca răspuns la blocajele publice și la măsurile de distanțare fizică, ridicând îngrijorări cu privire la patologiile cardiovasculare acute ratate, iar gestionarea bolilor cronice și îngrijirea preventivă ar fi putut fi amânată. COVID-19 a amplificat disparitățile preexistente în furnizarea de asistență medicală pentru diverse populații. În mod colectiv, aceste consecințe directe și indirecte asupra sănătății ale pandemiei COVID-19 ar fi putut duce la creșterea poverii BCV la nivel de populație în unele locații”, se mai arată în studiu.

Topul primelor trei boli cardiovasculare în România

În România, o persoană din 4, în 2021 se afla în evidența medicilor de familie cu o boală cardiovasculară. Primele trei cele mai frecvent întâlnite afecțiuni cardiovasculare sunt: boala hipertensivă, boala ischemică a inimii și bolile cerebro-vasculare.

Sănătatea cardiovasculară este o condiție importantă care influențează speranța de viață, dar și calitatea vieții. ,,Ţara noastră, are printre cei mai scăzuţi indicatori ai speranţei de viaţă la naştere, dintre toate statele UE.

În anul 2021 în România speranța de viață era de 71,4 ani, aceasta situându-se sub media EU 27 (80,1 ani) cu 8,7 ani, dar și sub valoarea din anul 2019 de 75, 6 ani.

Cele mai frecvente cazuri de deces în România în 2020, au fost prin boli ale aparatului circulator, reprezentând 57 % din structura mortalității pe clase de boli”, arată datele Institutului Național de Sănătate Publică, care în parteneriat cu Asociația Română pentru Promovarea Sănătății, Societatea Română de Cardiologie, Institutul de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare şi Transplant Târgu Mureş, Institutul de Boli Cardiovasculare Timișoara și Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice din România au implementat proiectul: „Totul pentru inima ta – Program de screening pentru identificarea pacienților cu factori de risc cardiovascular” – Contract nr. POCU/805/4/9/137424, proiectul cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020.

Boala ischemică a inimii și boala hipertensivă, responsabile în 2020 de 46% din mortalitatea influențabilă prin tratament.

,,În contextul actual, în care problema majoră de sănătate publică care atrage atenția la nivel global, inclusiv în țara noastră este COVID 19, remarcăm că în România, proporția cea mai mare de pacienți decedați până la data de 6 noiembrie 2022 cu COVID 19 și anume 71,5 % au avut afecțiuni cardiovasculare”, a precizat INSP, care în cadrul proiectului și-a propus ca 165.001 persoane, dintre care minim 50% aparținând grupurilor vulnerabile, să benefecieze de servicii de screening pentru factorii de risc cardiovascular, iar 900 de specialiști implicați în derularea screeningului, de programele de formare, în vederea asigurării unui înalt nivel de competențe.