• Acasă
  • /
  • Stiri
  • /
  • În Marea Britanie a început primul studiu clinic cu sânge obținut în laborator
Publicat: 14 decembrie, 2022 11:33
Actualizat: 3 noiembrie, 2023 15:33

Primul studiu la nivel mondial, în curs de desfășurare în Marea Britanie, probează transfuzia cu celulele roșii de sânge produse în laborator, pentru a vedea dacă acestea durează mai mult decât celulele din sânge produse în organism. Acest studiu care testează cât de mult durează în organism o transfuzie de mărimea unei lingurițe de globule roșii cultivate în laborator ar putea revoluționa metodele clinice de îngrijire a  persoanelor cu tulburări de sânge care necesită transfuzii regulate de sânge.

studiu clinic cu sânge obținut în laborator
Primul studiu clinic cu sânge obținut în laborator a început în Marea Britanie. FOTO: Pixabay.com

Pentru a genera transfuziile, echipa de cercetători a izolat celule stem din sânge de la donatori pe care le-au influențat să producă mai multe globule roșii, un proces care durează aproximativ trei săptămâni.

În trecut, cercetătorii au arătat că ar putea transfuza celulele sanguine crescute în laborator înapoi în același donator din care au fost derivate. De data aceasta, au infuzat celulele fabricate la o altă persoană compatibilă, proces cunoscut sub numele de transfuzie alogenă.

Doar două persoane au primit până acum celulele roșii fabricate în laborator sub monitorizare atentă și fără să fie raportate „nicio reacție adversă nefavorabilă” de către echipa clinică.

Cel puțin alți opt participanți vor primi două transfuzii de 5 până la 10 mililitri de sânge, la distanță de cel puțin patru luni. O transfuzie va conține globule roșii furnizate de un donator, iar cealaltă va avea celule roșii cultivate în laborator derivate din celule stem de la același donator.

Odată transfuzate în corpurile voluntarilor sănătoși, celulele fabricate, care sunt etichetate cu un trasor colorant, vor fi urmărite în timp ce trec prin sistemul circulator al corpului, până când devin uzate, și sunt înghițite și reciclate.

Celulele sanguine crescute în laborator sunt toate proaspăt produse din celule stem donate, în timp ce o transfuzie tipică de sânge conține un amestec de celule sanguine noi și altele vechi de câteva luni.

Cercetătorii speră că celulele fabricate vor dura mai mult decât cele naturale, produse de organism, în urma studiilor anterioare pe animale care sugerează acest lucru.

Durata medie de viață a globulelor roșii umane este de aproximativ 120 de zile. Dacă celulele crescute în laborator pot dura mai mult decât celulele sanguine donate, ar putea însemna că, în viitor, pacienții care au nevoie în mod regulat de sânge ar putea să nu mai necesite atât de des transfuzii.

„Dacă studiul nostru, primul de acest gen din lume, va avea succes, va însemna că pacienții care au nevoie în prezent de transfuzii regulate de sânge pe termen lung vor avea nevoie de mai puține transfuzii în viitor”, a declarat Cedric Ghevaert, hematolog la universitatea din Cambridge și cercetător-șef al studiului.

Celulele crescute în laborator ar putea reduce frecvența transfuziilor de sânge pentru cei care au nevoie, și ar putea ajuta și la evitarea complicațiilor legate de perfuziile repetate.

De exemplu, pacienții cu afecțiuni ale sângelui, cum ar fi boala celulelor seceră, necesită transfuzii de sânge regulate, bazându-se pe donatorii de sânge și pe norocul de a găsi unul potrivit. O persoană cu siclemie (anemie falciformă sau drepanocitoză) va avea nevoie de transfuzii de sânge pentru a înlocui celulele roșii deformate pe care le produce corpul, pentru a-și crește nivelul de oxigen.

În timp, aceste transfuzii multiple pot determina acumularea fierului în organism, o complicație cunoscută sub numele de supraîncărcare cu fier (hipersideremia). Datorită celulelor roșii produse în laborator, care ar putea avea o durată de viață mai lungă, riscul de acumulare de fier ar putea fi redus.

Mai puține transfuzii ar putea reduce, de asemenea, riscul ca pacienții să dezvolte reacții imune care pun viața în pericol la anumite grupuri de sânge ale donatorilor. Prea multe transfuzii dintr-un grup de sânge și organismul ar putea începe să producă anticorpi împotriva acestuia.

Una dintre întrebările rămase este dacă procesul poate fi extins pentru a produce volume mai mari de sânge necesare în îngrijirea clinică.

„În momentul de față, infuzăm voluntarilor noștri doar una sau două lingurițe și, în mod normal, pentru o transfuzie, am transfuza de o sută de ori această cantitate”, explică cercetătorul studiului Rebecca Cardigan, om de știință la universitatea din Cambridge.

De asemenea, sunt necesare mai multe cercetări pentru a înțelege în ce moment celulele stem derivate din sânge obosesc să producă celule roșii și trebuie să fie completate cu altele donate.

Mai multe despre acest studiu puteți citi aici.

DEspre autor

Narcisa Pop are 15 ani de experienţă în jurnalism TV, presă scrisă și comunicare. A lucrat ca reporter, redactor, producător şi realizator de emisiuni la NCN, TVR, Transilvania Live și Digi24. Este absolventă a Facultății de Litere și a celei de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării din cadrul UBB.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

{"email":"Email address invalid","url":"Website address invalid","required":"Required field missing"}
DIN ACEEAȘI CATEGORIE
15 mai, 2024
Spitalul de Psihiatrie Pediatrică din Cluj a fost extins pe verticală și pe orizontală
15 mai, 2024
UBB își întărește programul UBBMed printr-un nou program de Inginerie Medicală
12 mai, 2024
UBBMed găzduieste cea mai importantă conferință națională despre sănătatea familiei și natalitate
19 aprilie, 2024
PREMIERĂ: La Cluj se va face transplant de ficat
9 aprilie, 2024
Alimente de evitat când ținem post

România se situează pe primul loc în UE la incidența și mortalitatea cauzată de cancerul ...

Tema vaccinării anti-HPV, subiect de dezbatere la UBB

România se află într-o fază de trecere de la modelul tradițional la cel modern de ...

David: „Modernitatea vine cu scăderea natalității. Căutăm soluții, dar pregătim și planul B”

Spital de Psihiatrie Pediatrică din Cluj a fost extins pe verticală și pe orizontală, o ...

Spitalul de Psihiatrie Pediatrică din Cluj a fost extins pe verticală și pe orizontală

UBB își întărește programul UBBMed printr-un nou program de Inginerie Medicală. Daniel David rectorul UBB ...

UBB își întărește programul UBBMed printr-un nou program de Inginerie Medicală

Președintele Academiei Române, Ioan Aurel Pop, rectorul UBB, Daniel David, profesorii Monica Acalovschi, Maria Dorobanțu, ...

UBBMed găzduieste cea mai importantă conferință națională despre sănătatea familiei și natalitate

Tema interviului de astăzi este fibrilația atrială și procedura de ablație a fibrilației atriale iar ...

Fibrilația atrială și procedura de ablație a fibrilației atriale – INVITAT dr. Marius Andronache, Spitalul MONZA ARES din Cluj
Bolile cronice de ficat, pe înțelesul tuturor INVITAȚI: Dr. Romeo Chira și dr. Claudia Militaru: „Mulți pacienți sunt diagnosticați în stadii de boală avansată”

Coxartroza apare odată cu degradarea progresivă și ireversibilă a cartilajului articular de la nivelul șoldului ...

Coxartroza și abordul anterior minim invaziv – Dr. Mohammed Zejly: „Recuperarea începe imediat”
Success message!
Warning message!
Error message!