Ministerul Sănătății dar și Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) au reacționat după ce au apărut informaţii că noul contract cadru elaborat de CNAS ar viza reducerea numărului de servicii medicale decontate.
Proiectul noului Contract-cadru nu limitează accesul asiguraților la servicii medicale în ambulatoriu, susține Casa Națională de Asigurări de Sănătate. Iar Ministerul Sănătății a reacționat la rândul său și a transmis că serviciile medicale ambulatorii trebuie să rămână cât mai accesibile pacienților.
Poziția CNAS
Având în vedere afirmațiile apărute în spațiul public, conform cărora în proiectul noului Contract-cadru elaborat de Casa Națională de Asigurări de Sănătate s-ar intenționa reducerea numărului de servicii medicale decontate de CNAS, precizăm că propunerea de reglementare a decontării unui singur serviciu medical/procedură diagnostică/terapeutică/ tratamente/terapii pentru un CNP/zi se referă la faptul că pentru un pacient se poate raporta în vederea decontării un singur serviciu de același tip, pe zi, pe persoană, dintre serviciile prevăzute în prezent la pct. 1.7 Anexa 7 la Ordinul MS/CNAS nr. 1068/627/2021.
În proiectul noului act normativ, precizarea este introdusă la paragraful unde se regăsesc reglementările specifice acestor tipuri de servicii:
În anexa nr. 8, articolul 2, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:
„(1) Casele de asigurări de sănătate decontează medicilor de specialitate din specialităţile clinice, planificare familială şi îngrijiri paliative în ambulatoriu contravaloarea serviciilor medicale decontate prin tarif pe serviciu medical exprimat în puncte prevăzute în anexa nr. 7 la ordin, dacă aceste servicii sunt efectuate în cabinetele medicale în care aceştia îşi desfăşoară activitatea şi interpretate de medicii respectivi, luând în calcul numărul de puncte aferent fiecărui serviciu medical şi valoarea stabilită pentru un punct. Casa de asigurări de sănătate decontează un singur serviciu medical/procedură diagnostică/terapeutică/tratamente/terapii pentru un CNP/zi.”
Astfel, pentru un pacient care se prezintă la o consultație în ambulatoriul de specialitate la medicul cardiolog, acesta efectuează consultația și, dacă apreciază necesar, îi poate efectua unul sau mai multe servicii. De exemplu, efectuează un EKG și/sau măsoară indicele de presiune gleznă/braț. Consultația și serviciile efectuate se raportează de medic în vederea decontării.
Pacientul respectiv se poate prezenta în aceeași zi și la o altă specialitate medicală din ambulatoriu, de exemplu la dermatologie. Medicul dermatolog îi acordă consultația și, dacă apreciază necesar îi efectuează și servicii, cum ar fi, de pildă, testul cutanat cu agenți fizici și/sau examinarea cu lampă Wood. Medicul dermatolog raportează în vederea decontării consultația și serviciile efectuate.
Prin urmare, din exemplul de mai sus, este evident că nu există o îngrădire, o limitare a decontării serviciilor medicale efectuate de medicul din ambulatoriul de specialitate, cu privire la tipul serviciilor medicale necesare pacientului.
Reglementarea se referă la faptul că medicul de specialitate nu poate raporta în aceeaşi zi, acelaşi tip de serviciu medical de două ori, pentru acelaşi pacient. În exemplele date anterior de noi, medicul cardiolog nu poate raporta două EKG-uri pentru același pacient în aceeași zi, respectiv medicul dermatolog nu poate raporta două examinări cu lampa Wood pentru același pacient în aceeași zi.
Ministerul Sănătății: vom fi fermi la discuțiile cu CNAS
Ministerul Sănătății a transmis că rămâne consecvent în sensul că serviciile medicale ambulatorii trebuie să rămână cât mai accesibile pacienților.
Această poziție a Ministerului Sănătății va fi susținută ferm în discuțiile cu reprezentanții Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, după publicarea pe site-ul acestei instituții a proiectului noului contract cadru elaborat de specialiștii CNAS.
Finanțarea cât mai bună a activității de medicină de familie și a asistenței medicale ambulatorii de specialitate trebuie să fie prioritară pentru a realiza reforma necesară sistemului de sănătate din România, inclusiv pentru a putea dezvolta programele de prevenție și de screening care fac parte din cadrul strategic al sistemului medical.