Cel puțin unul din 10 români (11,1%) consumă alcool ”intens” (mai mult de 60 g de etanol pur) cel puțin o dată pe săptămână, arată cel mai recent Raport al stării de sănătate a populației, publicat de Institutul Național de Sănătate Publică, potrivit hotnews.ro. Consumult de alcool vine însă cu riscuri majore pentru sănătate.

Pentru a înțelege ce înseamnă consum intens de alcool, adică 60 de grame de etanol pur, să spunem că, de exemplu, 100 ml bere conţin în medie 4-5 grame de alcool pur, 100 ml vin conţin în medie 12 grame alcool pur, iar 100 ml tărie conţin aproximativ 40 grame alcool pur.

Peste 12% dintre tinerii români (15-24 de ani) consuma alcool de 2-3 ori pe săptămână, iar 38% spun că nu consumă deloc. În schimb, numărul celor care spun că beau zilnic este foarte mic, arată datele aceluiași studiu. Potrivit raportului, frecvența consumului intens de alcool este de aproape 3 ori mai mare în România – 11,1% – comparativ cu media Uniunii Europene – 3,7%.

Fiecare țară și-a stabilit limite privind cantitatea de alcool care reprezintă un consum nepericulos pentru sănătate, în grame
de alcool pur/zi pentru bărbați și femei sau în unități de alcool, se arată în studiul Consumul de alcool a lui Camelia Claici. Unitatea de alcool este cantitatea de alcool în grame/per persoană/zi și este echivalentă cu 10-14 g de alcool.
pur/unitate.

CÂND CANTITATEA DE ALCOOL DEVINE PROBLEMATICĂ

În România, se consideră un consum problematic (riscant, nociv, extrem de nociv) depășirea următoarelor cantități:

• Bărbați – 2 unități/zi, maxim 14 unități/ săptămână;
• Femei – 1 unitate/zi, maxim 7 unități/ săptămână;
• Persoane peste 65 ani – 1 unitate/zi. Depășirea acestor limite se asociază cu creșterea riscurilor pentru sănătate.

Alcoolul are efecte negative severe asupra sănătății fizice și psihice, fiind implicat în peste 200 de categorii de boli și reprezentând
unul dintre cei mai importanți factori de risc pentru morbiditate, invaliditate și mortalitate.

Efectul nociv al alcoolului este în general proporțional cu cantitatea și modelul de consum, cele mai grave consecințe fiind asociate
cu consumul de peste 40 de grame de alcool pur/zi la bărbați și 20 de grame de alcool pur/ zi la femei (Rehm et al, 2004) și cu consumul
neregulat abuziv de peste 60 de grame/ocazie. Pirncipalele riscuri sunt descrise în studiul Consumul de alcool a lui Camelia Claici.

EFECTE NEUROPSIHICE

Există multiple tulburări psihice induse în exclusivitate de alcool. Consumul de alcool crește și riscul dezvoltării altor tulburări psihice. De asemenea, riscul tulburărilor induse de alcool este mult mai mare la pacienții cu tulburări psihice decât în restul populației.

Intervențiile privind reducerea consumului de alcool la persoanele cu tulburări psihice îmbunătățesc rapid simptomatologia și
răspunsul la medicația psihotropă, constituind o grupă de risc la care prevenția este prioritară. De aceea, prevenția se constituie și în
măsuri preventive pentru sănătate mintală în general.

AFECTARE NEUROLOGICĂ

Alcoolul crește riscul de distrugeri neuronale în neuronii periferici, atât senzitivi cât și motorii, într-o manieră dependentă de doză.
Consumul de alcool are efecte negative asupra funcționării creierului atât pe termen scurt cât și pe termen lung.

Consumul prelungit duce la o serie variată de tulburări cerebrale de la tulburări psihotice, delirium, sindrom Wernicke-Korsakoff
(confuzie, tulburări de echilibru, deficite mnezice și cognitive) sau demență alcoolică.

BOLI INFECȚIOASE

În ultimii ani au fost adunate dovezi concludente că alcoolul crește riscul de boli infecțioase, în special: pneumonie, infecție cu
HIV, tuberculoză.

Explicația rezidă pe de o parte în efectul alcoolului de reducere a imunității, consumul a peste 40 g de alcool/zi crescând rata de îmbolnăvire prin infecții la consumatori versus neconsumatori, în condițiile aceleiași expuneri la infecție.

CANCERE

Există dovezi care arată că alcoolul consumat în cantități mari cauzează unele tipuri de cancere: al cavității bucale, al faringelui, al
laringelui, al e esofagului, al ficatului, al colonului, al rectului și al glandei mamare.

Riscul de a face cancer este direct dependent de doză.

TULBURĂRI GASTROINTESTINALE

Alcoolul crește riscul cirozei hepatice și al pancreatitei acute și cronice și determină boli hepatice și pancreatice specifice (hepatită,
ciroză, pancreatită alcoolică).

La bărbații cu vârsta între 35 și 69 de ani consumul de alcool de peste 4 unități /zi crește riscul de mortalitate de 8 ori față de abstinenți.

DIABET ZAHARAT

Un efect nefavorabil a fost descoperit la o cantitate de 4 băuturi standard (50-60 de grame de alcool pur) pe zi.

BOLI CARDIOVASCULARE

Consumul de cantități mai mari, dar mai ales consumul ocazional de cantități excesive crește riscul pentru: hipertensiune arterială;

fibrilație atrială/alte tulburări de ritm; infarct miocardic; accident vascular cerebral ischemic; accident vascular cerebral hemoragic.