Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, a precizat, vineri seară, că în România avem în fiecare an nişte zeci de cazuri de hepatită de cauză necunoscută la copii. ”Nu este o chestiune neapărat nouă”, a afirmat ministrul, potrivit News.ro.

Alexandru Rafila a fost întrebat, vineri seară, la Antena 3, despre cazurile de hepatită de cauză necunoscută la copii şi s-a referit la cazul fetiţei de cinci ani, prima suspiciune de acest fel din România.

”S-a crezut că este vorba de o hepatită de cauză necunoscută, situaţia este foarte serioasă, dar azi am aflat că nu este vorba despre o hepatită de cauză necunoscută, este vorba despre o afecţiune genetică -Boala Wilson – care duce la o insuficienţă hepatică gravă şi care se pretează pentru transplant”, a afirmat Alexandru Rafila.

Ministrul Sănătăţii a precizat că a găsit ”nişte oameni extraordinari” la Spitalul Grigore Alexandrescu şi la Institutul Fundeni, iar fetiţa de cinci ani va fi operată în cursul zilei de sâmbătă.

”Deja copilul a fost transferat şi mâine o echipă mixtă (…) va efectua un transplant de urgenţă la acest copil, dar care nu are nicio legătură cu hepatitele”, a mai afirmat Rafila.

Întrebat dacă este de părere că cele aproape 170 de cazuri raportate în 12 ţări de către OMS au legătură cu Covid 19, ministrul a afirmat: ”Deocamdată nu avem decât supoziţii, nu avem niciun fel de argumente ştiinţifice solide. Există cazuri de hepatită la copii care nu au avut infecţie cu adenovirus şi există şi copii care nu au făcut Covid. Pe de altă parte, să ştiţi că în România avem în fiecare an nişte zeci de cazuri de hepatită de cauză necunoscută la copii. Nu este o chestiune neapărat nouă”, a mai afirmat ministrul Sănătăţii.

Până la 21 aprilie, OMS a anunţat că au fost raportate cel puţin 169 de cazuri de hepatită acută de origine necunoscută, în 11 ţări din Regiunea Europeană a OMS şi în statele Unite.

Au fost raportate cazuri în Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord (114), Spania (13), Israel (12), Statele Unite ale Americii (9), Danemarca (6), Irlanda (5), Ţările de Jos (4), Italia (4), Norvegia (2), Franţa (2), România (1) şi Belgia (1).

Ulterior, alte patru suspiciuni au apărut în România.