Dincolo de frustrarea cauzată de măsurile de austeritate și de gălăgia provocată de cadrele didactice cărora li s-a pus în față oglinda unui sistem de educație care produce prea mulți analfabeți funcțional, Daniel David, în calitate de ministru al Educației și Cercetării, a reușit să schimbe paradigme vechi de zeci de ani și a demarat reforme care „reprezintă un pas important înainte”, așa cum spune Anna Riatti, reprezentanta UNICEF în România.
Daniel David explică într-un interviu-maraton toate măsurile pe care le-a luat și care-l fac să spună că în 4-5 ani calitatea educației și cercetării din România se vor schimba radical în bine, bineînțeles dacă acestea vor fi implementate. În caz contrar, spune fostul ministru: „suntem pe un drum care ne poate duce la statutul de colonie științifică și/sau de societate eșuată în obscurantism.”
Anna Riatti, reprezentanta UNICEF în România, a observat că „Constatările rapoartelor indică provocări sistemice și oferă o bază solidă pentru schimbare, iar reformele inițiate de Ministerul Educației și Cercetării în zona curriculumului și a evaluării reprezintă un pas important înainte”.
Învățământul preuniversitar: o nouă logică, centrată pe competențe
La nivel de sistem, Daniel David vorbește despre o reformă care rupe tradiția supraîncărcării: „less is more – decât să predai mult prost și copiii să nu țină minte, mai bine predai mai puțin și relevant”. Elementul-cheie este alocarea a 25% din timpul fiecărei discipline nu pentru lecții noi, ci pentru consolidare, activități remediale și aplicarea competențelor în viața reală. Scopul declarat: reducerea analfabetismului funcțional și formarea unor elevi „mai puțin manipulabili și mai rezistenți la pseudoștiință”.
Ciclul primar și clasele 1–4: prevenția începe devreme
În primar, reforma merge chiar mai departe de regula celor 25%. Au fost introduse două ore săptămânale de învățare remedială, pe lângă rolul esențial al clasei pregătitoare. „Introducerea clasei pregătitoare a avut o contribuție foarte importantă pentru performanța copiilor”, subliniază David, explicând că baza solidă din primar este esențială pentru tranziția spre gimnaziu. Accentul cade pe înțelegere, nu pe presiunea notei.
Gimnaziul: zona critică a sistemului
Fostul ministru recunoaște că „lucrurile se complică și arată rău când trecem de la primar la gimnaziu”. Aici, reforma curriculară încearcă să corecteze ruptura prin activități remediale, standarde de evaluare unitare și o predare care explică nu doar „ce știm”, ci și „cum am ajuns să știm”. „Nu mai ajunge să-i spui copilului că X cauzează Y; trebuie să-i arăți de ce și cum s-a ajuns la această concluzie”, spune David.
Liceul: descentralizare și ieșirea din paradigma fricii
La liceu, schimbarea este una de fond. Planurile-cadru și programele noi lasă mai multă libertate școlilor și profesorilor, după modele din Finlanda sau SUA. „Am dus decizia spre școală, profesor și elev”, afirmă fostul ministru. Curriculumul, rămas „în urmă cu 20 și ceva de ani”, este gândit acum pentru a conecta elevii cu modernitatea și pentru a reduce dependența de meditații, prin „meditația făcută la clasă” în timpul alocat remedierii.
În liceu, temele au o limită clară: „două ore obligatorii”. Dar mesajul este nuanțat: „dacă ești profesor bun, copilul mai lucrează încă o oră, din plăcere”. Temele trebuie diferențiate: remediale pentru cei care rămân în urmă și de performanță pentru cei care vor mai mult.
Universitarul: misiuni clare și cercetare evaluată corect
În învățământul superior, reforma se vede în definirea explicită a misiunilor universităților. „Pentru prima dată, universitățile au fost definite prin misiunea pe care și-au asumat-o”, spune David. Studenții știu dacă merg într-o instituție axată pe cercetare avansată, pe educație sau pe cercetare aplicată.
În paralel, sistemul de cercetare este evaluat și clasificat: „unități de clasa 1, competitive internațional, clasa 2, de interes național, și clasa 3, care trebuie să se reorganizeze”. Mesajul este ferm: „dacă nu faci remedial sau fuziune, nu mai primești bani publici”.
Miza mare: a ști să folosești informația
Dincolo de măsuri punctuale, Daniel David insistă asupra schimbării de filozofie: „nu contează doar să ai informația, ci să știi să o folosești”. Reforma QX, spune el, încearcă să repare ruptura dintre „input – copii inteligenți și creativi” și „output – alfabetism funcțional de peste 40%”.
„Dacă mecanismele funcționează, peste patru-cinci ani pot fi tras de mânecă după rezultatele PISA”, concluzionează fostul ministru. Reforma nu promite miracole rapide, dar propune, pentru prima dată coerent, o școală care formează gândire, nu doar memorie.
Ne poți urmări și aici:
www.ReporterMedical.ro
https://www.instagram.com/reporter.medical/
@reporter.medical
