• Acasă
  • /
  • Reportaj
  • /
  • Efecte ale pandemiei: Cine sunt „hikikomorii” şi în ce constă „problema 8050”
8 aprilie, 2023 16:35

Japonia, la fel ca multe ţări din Asia de Est, a menţinut restricţii stricte în pandemie, până în 2022, chiar şi în vremea în care în alte locuri din lume se experimenta deja „convieţuirea cu Covidul”. Japonia si-a redeschis graniţele pentru vizitatorii străini abia în octombrie anul trecut, punând capăt, la mai bine de doi ani de la izbucnirea bolii la scară globală, unuia dintre cele mai stricte controale la frontieră din lume. Dar preţul ultimilor ani continuă să fie resimţit profund, relatează CNN citat de News.ro.

Cine sunt "hikikomorii
Imagine de Sofia Terzoni de la Pixabay

În întreaga Japonie, aproape 1,5 milioane de persoane s-au retras din societate, ducând o viaţă ferită, în mare parte limitată între pereţii casei lor, potrivit unui nou sondaj guvernamental. Unii ies doar pentru a face cumpărături sau pentru activităţi ocazionale, în timp ce alţii nici măcar nu mai ies din dormitoarele lor. Aceştia sunt hikikomorii sau „izolaţii” din Japonia, definiţi de guvern ca fiind persoane care s-au izolat timp de cel puţin şase luni.

Expresia a fost inventată încă din anii 1980, iar autorităţile şi-au exprimat din ce în ce mai mult îngrijorarea cu privire la această problemă în ultimul deceniu – dar pandemia de Covid-19 a înrăutăţit lucrurile, potrivit unui sondaj realizat în noiembrie anul trecut de Agenţia guvernamentală pentru copii şi familii.

Sondajul la nivel naţional a constatat că, dintre cei 12.249 de respondenţi, 2% dintre persoanele cu vârste cuprinse între 15 şi 64 de ani s-au identificat ca hikikomori, înregistrându-se chiar o uşoară creştere în rândul celor cu vârste cuprinse între 15 şi 39 de ani. Aplicând acest procentaj la populaţia totală a Japoniei, se estimează că în ţară există 1,46 milioane de recluziuni sociale, potrivit unui purtător de cuvânt al agenţiei.

CAUZE ŞI EFECTE ALE FENOMENULUI HIKKIMORI

Motivele comune citate pentru izolarea socială au fost sarcina, pierderea locului de muncă, boala, pensionarea sau faptul de a nu avea relaţii interpersonale prea strânse, dar un motiv principal a fost Covid-19, mai mult de o cincime dintre respondenţi citând pandemia ca factor semnificativ în stilul lor de viaţă retras.

Sondajul nu oferă detalii suplimentare despre impactul Covid-19 asupra celor intervievaţi.

„Din cauza Covid-19, ocaziile de a intra în contact cu alte persoane au scăzut”, arată un document separat publicat în februarie de Biblioteca Naţională din Japonia. Astfel, pandemia cel mai probabil a agravat problemele sociale existente, cum ar fi singurătatea, izolarea şi dificultăţile financiare, ducând la o creştere a numărului de sinucideri raportate, precum şi a abuzurilor asupra copiilor şi a abuzurilor domestice.

Experţii au explicat anterior că fenomenul hikikomori provine adesea din probleme psihologice, cum ar fi depresia şi anxietatea, deşi factorii societali joacă şi ei un rol, de pildă normele patriarhale şi cultura muncii exigente din Japonia.

PE O PANTĂ A RECORDURILOR NEGATIVE

Dar hikikomori exista cu mult înainte de pandemie şi era legat de o altă problemă iminentă a Japoniei: criza demografică. Populaţia Japoniei a fost în declin constant de la boom-ul economic din anii 1980, rata de fertilitate şi numărul anual de naşteri scăzând la noi minime, recorduri care au fost înregistrate mai mulţi ani la rând.

În acelaşi timp, populaţia vârstnică creşte pe măsură ce oamenii se pensionează, ceea ce înseamnă probleme pentru o economie deja stagnantă. Situaţia este atât de gravă, încât premierul a avertizat anul acesta că ţara este „pe punctul de a nu mai putea menţine funcţiile sociale”.

Autorităţile au citat şi alţi factori, cum ar fi numărul tot mai mare de adulţi singuri, pe măsură ce atractivitatea întâlnirilor şi a căsătoriei scade, şi slăbirea legăturilor din viaţa reală, deoarece oamenii îşi mută comunităţile online.

PROBLEMA 8050

Pentru familiile cu membri hikikomori, acest lucru reprezintă o dublă provocare, supranumită „problema 8050” – se referă la recluziunea socială a persoanelor de 50 de ani, care depind de părinţii lor de 80 de ani.

În 2018, Ministerul japonez al sănătăţii, muncii şi protecţiei sociale a înfiinţat un organism regional de sprijin pentru hikikomori, pentru a-i ajuta pe cei afectaţi de fenomen.

„Credem că este important să restabilim legăturile cu societatea, oferind în acelaşi timp un sprijin detaliat celor care s-au retras, prin abordarea situaţiilor lor individuale”, a declarat Takumi Nemoto, şeful de atunci al ministerului.

El a spus că autorităţile locale şi naţionale au lansat diverse servicii, cum ar fi consultări şi vizite la domiciliu pentru cei afectaţi de hikikomori, sprijin pentru locuinţe pentru persoanele de vârstă mijlocie şi vârstnice şi alte eforturi de sensibilizare a comunităţii pentru „gospodăriile care au dificultăţi în a lansa singure un SOS”.

Dar aceste eforturi au fost eclipsate de provocările aduse în timpul pandemiei, ceea ce a determinat guvernul să efectueze sondaje la nivel naţional privind singurătatea începând cu 2021 şi să publice un plan de contramăsuri mai intense în decembrie 2022.

CE FAC AUTORITĂŢILE PENTRU A PREVENI SINUCIDERILE

Unele măsuri includ impulsionarea campaniilor de conştientizare publică şi de prevenire a sinuciderilor prin intermediul reţelelor sociale; alocarea mai multor consilieri şcolari şi asistenţi sociali şi continuarea unui serviciu de consultanţă telefonică 24/7 pentru cei cu „legături sociale slabe”.

Există, de asemenea, programe destinate familiilor monoparentale, cum ar fi planuri de masă pentru copiii lor, împrumuturi pentru locuinţe şi servicii de planificare pentru cei care trec printr-un divorţ.

PERSPECTIVE ŞI MAI SUMBRE

Deşi este posibil ca pandemia să fi provocat o şi mai mare izolare în societate, este posibil ca ea să fi pus pur şi simplu în lumină probleme existente de mult timp şi care de obicei sunt trecute cu vederea, a precizat guvernul.

„Întrucât este de aşteptat ca numărul gospodăriilor formate din persoane singure şi al gospodăriilor formate din persoane singure în vârstă să crească în viitor, există îngrijorarea că problema singurătăţii şi a izolării va deveni mai gravă”, arată planul autorităţilor.

„Prin urmare, chiar dacă răspândirea Covid-19 este ţinută sub control în viitor, va fi necesar ca guvernul să se ocupe de problemele de singurătate şi izolare inerente societăţii japoneze”, este concluzia studiului.

DEspre autor

Aceasta stire a fost preluata de catre un redactor al Reporter medical, prima televiziune online cu specific medical din Cluj.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

  1. Sfarsitul anului 2020 a adus o oarecare speranta ca se intrezaresc cercuri albastre pe cerul economiei in viata de zi cu zi. Aceste rumoare bune vin la un pret inalt, dat de anii de tratament economic prelungit de catre guvern. Cu siguranta aceasta masura a guvernului Japoni va schimba personalul si economia cu siguranta pentru un viitor mai luminos. Sunt curioasa cum se va desfasura aceasta situatie si sper ca acesti ani de pandemie sa se incheie curand!

{"email":"Email address invalid","url":"Website address invalid","required":"Required field missing"}
DIN ACEEAȘI CATEGORIE
27 iunie, 2025
Digitalizarea Institutului Clinic de Urologie și Transplant Renal Cluj-Napoca: Modernizarea Infrastructurii Medicale prin Fonduri PNRR
30 mai, 2025
UBB și-a inaugurat Facultatea de Științe Medicale – Mesajul ministrului Daniel David pentru UMF
24 aprilie, 2025
Facultatea de Științe Medicale și ale Sănătății, noua facultate a UBB
14 februarie, 2025
COMUNICAT DE PRESĂ: Institutul Clinic de Urologie și Transplant Renal Cluj a investit în echipamente și materiale destinate reducerii riscului de infecții nosocomiale
5 februarie, 2025
Institutul Oncologic din Cluj a dublat capacitatea de tratament pentru bolnavii care vin la chimioterapie

Cancerul schimbă viața unui om și a întregii sale familii. Dincolo de diagnostic și tratament, ...

Panglica roz de la Cluj, sute de povești ale supraviețuitorilor în lupta cu cancerul

Omul modern mănâncă din mult mai multe motive decât foamea reală: pentru confort, pentru o ...

De ce mâncăm când nu ne este foame? Dietetician Sigina Pop, despre lupta cu obezitatea

Înțelegerea tulburărilor mintale: Ghid esențial de la expertul Simona Ștefan. În cadrul emisiunii Reporter Medical, ...

Tulburări Mintale: Ghid esențial oferit de psihoterapeutul Simona Ștefan, UBB

Vaccinarea anti-HPV îi protejează atât pe fete, cât și pe băieți împotriva unor infecții care ...

Vaccinul anti-HPV: protecție împotriva cancerului pentru fete și băieți. Cum îi încurajează UBB pe tineri să se vaccineze

Cluj-Napoca găzduiește prima panglică umană împotriva cancerului din România. Aproximativ 300 de oameni se reunesc ...

Prima panglică umană împotriva cancerului din România, la Cluj Napoca

Ce putem face astăzi ca să trăim mai mult? Alegerile de astăzi pot influența felul în ...

Ce putem face astăzi ca să trăim mai mult? Dr. Corina Lucaci, despre longevitate

Revoluția biomaterialelor în medicina regenerativă: De la inginerie tisulară la soluții inovatoare. Ingineria tisulară, un ...

Cercetare de top la UBB: regenerare osoasă cu ajutorul particulelor de aur

Profesorul Petru Mircea povestește, în podcastul realizat de Raul Chiș la Reporter Medical, despre viața ...

Poveștile din „Alb și negru. Medic în Valea Jiului”, de Petru Mircea
Success message!
Warning message!
Error message!