Vești bune pentru părinți și copii. În timp ce unele studii recente arată că folosirea unui telefon smart reduce creativitatea,  altele vin să contrazică această afirmație și spun că somnul, notele de la școală și sănătatea emoțională a copiilor nu sunt afectate de utilizarea unui telefon inteligent. Un studiu al Universității Stanford, publicat în jurnalul de specialitate Child Development arată că nu există o legătură semnificativă între deținerea unui telefon în copilărie și bunăstarea copiilor.

Pentru realizarea studiului, cercetătorii au urmărit peste 250 de copii din familii cu venituri reduse din nordul Californiei timp de cinci ani. Aceștia au vrut să vadă care este nivelul bunăstării mentale şi emoţionale pe măsură ce ajungeau în posesia primului lor smartphone.

În cele din urmă, cercetătorii au descoperit că vârsta la care copiii au primit primele telefoane nu a avut un impact semnificativ asupra notelor, obiceiurilor de somn sau simptomelor de depresie ale acestora.

Somnul şi notele la şcoală, neafectate de deţinerea unui telefon

„Am constatat că dacă micuţii au avut sau nu un telefon mobil şi când au avut primul lor telefon mobil nu pare să aibă legături semnificative cu bunăstarea lor şi cu rezultatele dezvoltării lor” a declarat autoarea Xiaoran Sun.

„Nu pare să existe o regulă de aur privind aşteptarea până în clasa a opta sau până la o anumită vârstă pentru a-i lua copilului primul telefon”, mai spune specialista.

Copiii aveau între şapte şi 11 ani când a început studiul, şi între 11 şi 15 ani când s-a încheiat. Vârsta medie la care au primit primele lor telefoane a fost de 11,6 ani, iar rata de deţinere a telefoanelor a crescut brusc între 10,7 şi 12,5 ani.

În această perioadă, jumătate dintre copiii înscrişi în studiu au primit primul lor telefon. Aproape toți copiii aveau telefoane până la vârsta de 15 ani, iar 99% din acestea erau smartphone-uri.

Fiecare copil și unul dintre părinți au trecut printr-o evaluare inițială de bază la începutul studiului, plus evaluări anuale de monitorizare.

În timpul evaluărilor, cercetătorii au notat dacă fiecare copil a primit un telefon în acel an și dacă acesta era un smartphone. De asemenea, aceștia au notat simptomele depresiei fiecărui copil, notele școlare, ora de culcare, ora de trezire și somnolența generală din timpul zilei. După fiecare vizită, copiii au purtat accelerometre timp de o săptămână pentru a-i ajuta pe cercetători să măsoare debutul și durata somnului.

Cercetătorii au controlat factorii care ar fi putut distorsiona rezultatel studiului, inclusiv vârsta fiecărui copil la începutul studiului, sexul şi data naşterii, ţara de origine, starea civilă şi nivelul de educaţie al părinţilor, venitul familiei, cât de des se vorbea engleza acasă şi nivelul de apropiere de pubertate a celor mici.

Smartphone-ul, bun sau nu pentru copii

Experţii au observat unele schimbări după ce copiii au primit primele telefoane. În timp ce indicatorii de depresie ai întregului grup au scăzut în timp, scăderea a fost mai lentă atunci când copiii deţineau telefoane decât atunci când nu aveau.

Cercetătorii au observat, de asemenea, uşoare diferenţe în ceea ce priveşte somnul. Părinţii au raportat că micuţii  au dormit mai puţin noaptea, atunci când deţineau un telefon faţă de perioada în care nu deţineau unul.

În cele din urmă, însă, Sun şi colegii ei au considerat că aceste diferenţe sunt prea mici pentru a fi semnificative din punct de vedere statistic. Ei au concluzionat că, în general, deținerea unui telefon nu a avut o legătură pozitivă sau negativă cu bunăstarea generală a copiilor.

„Acestea sunt tendințe medii la nivel de populație. Încă pot exista diferențe individuale. Asta nu înseamnă că nu poți să eviți să iei telefon copilului tău dacă crezi că îi ia prea mult timp de odihnă”, spune cercetătoarea.

Societatea canadiană de pediatrie a publicat, de asemenea, noi orientări în jurul timpului petrecut în fața ecranului pentru copiii mici și preșcolari. În cazul în care recomandarea era o limită fermă de o oră pe zi pentru copiii cu vârste cuprinse între 2 și 5 ani, acum nu se mai sugerează o limită strictă pentru acest grup de vârstă. Noile orientări spun în continuare că micuții cu vârste cuprinse între doi și cinci ani ar trebui să aibă doar o oră pe zi de „timp sedentar petrecut în fața ecranului”, dar acum se acordă o atenție sporită pentru utilizări interactive suplimentare, inclusiv programe și seri de film în familie.

De asemenea, se recomandă în continuare zero timp petrecut în fața ecranelor pentru copiii mai mici de doi ani, cu excepția conversațiilor video cu cei dragi.